Liceele de elita vor examen de admitere
Selectia s-ar putea realiza in cadrul institutiei alese, conform proiectului legii invatamantului.
Colegiile nationale de elita ar putea organiza examen de admitere din anul scolar 2008-2009, conform proiectului noii legi a invatamantului preuniversitar.
Directorii liceelor de renume din Bucuresti au discutat, inca de anul trecut, despre crearea unui statut special pentru institutiile pe care le conduc.
Ei sunt de parere ca noul sistem de a accede la liceu - bazat pe rezultatele tezelor cu subiect unic si a mediilor generale din gimnaziu - nu va realiza o selectie suficient de riguroasa a elevilor, ci va stimula alergatura dupa note.
„Un examen de admitere organizat la fiecare liceu in parte si supravegheat cu echipe de profesori din exterior ar asigura o obiectivitate mult mai mare”, este de parere Nita Ledea, directorul Liceului „Mihai Eminescu” din Iasi. S-ar realiza astfel o derogare a elevului de la o cantitate mare de informatie, spune Ledea.
Si directorul Colegiului National „Sf. Sava” din Bucuresti, George Cazacu, crede ca „s-a renuntat la o triere obiectiva si ca subiectivitatea va fi la loc de cinste”.
„Cand se dadea examen de admitere veneau elevi mult mai buni, desi cu medii mult mai mici decat acum”, isi aminteste Cazacu despre testarea de dinainte de 1995. Pe de alta parte, directorul de la „Sava” se teme ca reintroducerea unui astfel de examen ar aduce mai putini candidati la liceul pe care il conduce.
„Daca as avea certitudinea ca elevii vor da buzna, as organiza propriul examen de admitere. Dar nu stiu daca elevii vor dori sa treaca prin acest stres suplimentar”, precizeaza Cazacu.
Profesorii din gimnaziu, subiectivi
Organizarea admiterii in fiecare liceu in parte tine de interesul institutiilor de a avea elevi buni: copiii ar fi evaluati in aceleasi conditii, pe baza acelorasi subiecte, explica Doina Melinte, directorul Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu” din Capitala.
„Este adevarat, si la tezele cu subiect unic se pot impune bareme clare, insa exista pericole: copiii vor fi lasati sa se uite unul in lucrarea altuia. Asta daca nu vor fi chiar ajutati”, arata Melinte. Totodata, notele din gimnaziu nu sunt acordate de profesori cu acelasi nivel de pregatire, adauga directorul.
„Ce se poate face pe baza mediilor din gimnaziu si a tezelor cu subiect unic? Cea mai mica nota la „Tudor Vianu” ar fi probabil 9,90”, adauga directorul Colegiului „Tudor Vianu”, Silvia Moraru.
Sistemul actual este subiectiv, considera si Florica Puscas, directoarea Colegiului Banatean din Timisoara. Numai printr-un sistem bazat pe examene de admitere se pot forma elitele, spune si Simona Stoia, directorul general al Liceului „Constantin Diaconovici Loga” din Timisoara.
Cateva sutimi devin un punct
Si Florin Iancu, directorul adjunct al Colegiului „Constantin Negruzzi” din Iasi, ar agrea examenele pentru liceele de elita, insa nu crede ca acestea vor fi introduse prea curand.
„Conform noului sistem, nota de 9,5 devine 10 in catalog, iar una de 9,45 devine 9. Astfel, o diferenta de doar cateva sutimi se transforma in final intr-una de un punct. In plus, supravegherea elevilor este facuta de profesorii din scoala, lucru nu tocmai corect”, a declarat Florin Iancu. Intr-o declaratie recenta, ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, a mentionat ca este posibil ca liceele de prestigiu - cele care au concurenta, renume si vechime - sa-si poata impune propriile examene.
Prevederea ar putea fi continuta de forma finala a legii invatamantului preuniversitar, dupa cum a precizat si Marius Nistor, lider al Federatiei „Spiru Haret”. (Au colaborat Ramona Ursu, Georgeta Petrovici, Nicoleta Trifan)
Alte modele
Tarile europene nu renunta la testarea de final
In tarile europene exista tendinta adoptarii unor tipuri mai lejere de testare, eliminarea examenelor atat la sfarsitul ciclului primar, cat si a celui secundar obligatoriu. Cu toate acestea, in unele tari precum Germania si Irlanda continua sa se organizeze examene finale in vederea certificarii absolvirii invatamantului obligatoriu.
De remarcat este faptul ca cea mai raspandita procedura de certificare presupune un examen final si luarea in calcul a evaluarilor de parcurs, asa cum se intampla in Belgia, Grecia, Franta, Italia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta. In cazul examenului, in majoritatea tarilor, evaluarea se realizeaza deopotriva prin probele scrise si orale. Insa exista si tari in care examenul poate fi doar scris, cum este cazul Greciei, Frantei, Irlandei, Olandei, Portugaliei, Liechtensteinului si Ciprului.
Schimbare
Noua cale spre liceu: tezele cu subiect unic
Ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, a hotarat ca tezele cu subiect unic sa devina din acest an parte a mediei finale de admitere in licee, in locul Testelor Nationale. Elevii care intra in clasa a VIII-a vor sustine cate trei teze in fiecare semestru, la matematica, limba si literatura romana, istorie sau geografie (la alegere).
Cei din clasa a VII-a vor fi testati doar la matematica si limba si literatura romana. Reprezentantii minoritatilor nationale vor sustine, in plus, proba la limba si literatura materna. Rezultatele evaluarilor vor conta in proportie de 50a la media finala de admitere, alaturi de media generala a anilor de gimnaziu.
Sursa: Evenimentul zilei
Colegiile nationale de elita ar putea organiza examen de admitere din anul scolar 2008-2009, conform proiectului noii legi a invatamantului preuniversitar.
Directorii liceelor de renume din Bucuresti au discutat, inca de anul trecut, despre crearea unui statut special pentru institutiile pe care le conduc.
Ei sunt de parere ca noul sistem de a accede la liceu - bazat pe rezultatele tezelor cu subiect unic si a mediilor generale din gimnaziu - nu va realiza o selectie suficient de riguroasa a elevilor, ci va stimula alergatura dupa note.
„Un examen de admitere organizat la fiecare liceu in parte si supravegheat cu echipe de profesori din exterior ar asigura o obiectivitate mult mai mare”, este de parere Nita Ledea, directorul Liceului „Mihai Eminescu” din Iasi. S-ar realiza astfel o derogare a elevului de la o cantitate mare de informatie, spune Ledea.
Si directorul Colegiului National „Sf. Sava” din Bucuresti, George Cazacu, crede ca „s-a renuntat la o triere obiectiva si ca subiectivitatea va fi la loc de cinste”.
„Cand se dadea examen de admitere veneau elevi mult mai buni, desi cu medii mult mai mici decat acum”, isi aminteste Cazacu despre testarea de dinainte de 1995. Pe de alta parte, directorul de la „Sava” se teme ca reintroducerea unui astfel de examen ar aduce mai putini candidati la liceul pe care il conduce.
„Daca as avea certitudinea ca elevii vor da buzna, as organiza propriul examen de admitere. Dar nu stiu daca elevii vor dori sa treaca prin acest stres suplimentar”, precizeaza Cazacu.
Profesorii din gimnaziu, subiectivi
Organizarea admiterii in fiecare liceu in parte tine de interesul institutiilor de a avea elevi buni: copiii ar fi evaluati in aceleasi conditii, pe baza acelorasi subiecte, explica Doina Melinte, directorul Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu” din Capitala.
„Este adevarat, si la tezele cu subiect unic se pot impune bareme clare, insa exista pericole: copiii vor fi lasati sa se uite unul in lucrarea altuia. Asta daca nu vor fi chiar ajutati”, arata Melinte. Totodata, notele din gimnaziu nu sunt acordate de profesori cu acelasi nivel de pregatire, adauga directorul.
„Ce se poate face pe baza mediilor din gimnaziu si a tezelor cu subiect unic? Cea mai mica nota la „Tudor Vianu” ar fi probabil 9,90”, adauga directorul Colegiului „Tudor Vianu”, Silvia Moraru.
Sistemul actual este subiectiv, considera si Florica Puscas, directoarea Colegiului Banatean din Timisoara. Numai printr-un sistem bazat pe examene de admitere se pot forma elitele, spune si Simona Stoia, directorul general al Liceului „Constantin Diaconovici Loga” din Timisoara.
Cateva sutimi devin un punct
Si Florin Iancu, directorul adjunct al Colegiului „Constantin Negruzzi” din Iasi, ar agrea examenele pentru liceele de elita, insa nu crede ca acestea vor fi introduse prea curand.
„Conform noului sistem, nota de 9,5 devine 10 in catalog, iar una de 9,45 devine 9. Astfel, o diferenta de doar cateva sutimi se transforma in final intr-una de un punct. In plus, supravegherea elevilor este facuta de profesorii din scoala, lucru nu tocmai corect”, a declarat Florin Iancu. Intr-o declaratie recenta, ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, a mentionat ca este posibil ca liceele de prestigiu - cele care au concurenta, renume si vechime - sa-si poata impune propriile examene.
Prevederea ar putea fi continuta de forma finala a legii invatamantului preuniversitar, dupa cum a precizat si Marius Nistor, lider al Federatiei „Spiru Haret”. (Au colaborat Ramona Ursu, Georgeta Petrovici, Nicoleta Trifan)
Alte modele
Tarile europene nu renunta la testarea de final
In tarile europene exista tendinta adoptarii unor tipuri mai lejere de testare, eliminarea examenelor atat la sfarsitul ciclului primar, cat si a celui secundar obligatoriu. Cu toate acestea, in unele tari precum Germania si Irlanda continua sa se organizeze examene finale in vederea certificarii absolvirii invatamantului obligatoriu.
De remarcat este faptul ca cea mai raspandita procedura de certificare presupune un examen final si luarea in calcul a evaluarilor de parcurs, asa cum se intampla in Belgia, Grecia, Franta, Italia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta. In cazul examenului, in majoritatea tarilor, evaluarea se realizeaza deopotriva prin probele scrise si orale. Insa exista si tari in care examenul poate fi doar scris, cum este cazul Greciei, Frantei, Irlandei, Olandei, Portugaliei, Liechtensteinului si Ciprului.
Schimbare
Noua cale spre liceu: tezele cu subiect unic
Ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, a hotarat ca tezele cu subiect unic sa devina din acest an parte a mediei finale de admitere in licee, in locul Testelor Nationale. Elevii care intra in clasa a VIII-a vor sustine cate trei teze in fiecare semestru, la matematica, limba si literatura romana, istorie sau geografie (la alegere).
Cei din clasa a VII-a vor fi testati doar la matematica si limba si literatura romana. Reprezentantii minoritatilor nationale vor sustine, in plus, proba la limba si literatura materna. Rezultatele evaluarilor vor conta in proportie de 50a la media finala de admitere, alaturi de media generala a anilor de gimnaziu.
Sursa: Evenimentul zilei
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: cdiasimi | 07.09.2007 17:33 | 1254 vizualizări
Comentarii (5)
In virtutea principiului autonomiei universale,care este la mare pret astazi,cred ca fiecare unitate de invatamant ar avea dreptul sa-si stabileasca criteriile de admitere;ele ar trebui publicate maselor de elevi,cu exemple peremptorii,astfel incat fiecare sa aiba posibilitatea de a decide in cunostinta de cauza.Pot intra in calcul mediile de la teze cu subiect unic,avand in vedere o doza crescuta de obiectivitate,dar nu si mediile generale din anii scolari anteriori care contin ,poate,aprecieri neconforme realitatii.
Sunt intr-o mica dilema identitara -a educatiei, bineinteles!- Ce se intelege prin liceu de elita??
Daca sunt acele scoli in care, studiaza copii politrucilor si afaceristilor unde, unicul criteriu de admitere este mita si in care se cumpara notele ca la taraba, atunci stiu!
Daca, sunt aceleasi scoli unde se pompeaza bani publici cu nemiluita, fara justificari economice de rentabilitate, iarasi stiu! Sau, poate sunt aceleasi scoli/licee care, mai dau si consilieri locali care, au drept unica "responsabilitate" dramuirea acelorasi resurse catre o singura scoala, iar firimiturile catre clientela politica subordonata!
Orice asemanare cu peisajul scolar iesean nu este deloc intamplatoare.
Liceu de elită este un liceu cu rezultate la olimpiade şi concursuri, la admiterea în facultăţi...Liceele de elită sunt într-o continuă concurenţă privind numărul de olimpici, diverse rezultate deosebite . Cu aceste rezultate sunt atraşi noii elevi buni. Bine înţeles că nu există pădure fără uscături...Eu am avut copilul la un astfel liceu de elită şi ştiu care este atmosfera de lucru. Profesorii pregătesc gratuit viitorii olimpici. Normal că vin doar cei interesaţi. Puţini înţeleg acest lucru. Puţini cunosc gustul dulce al victoriei şi amarul eşecului dar care îi îndârjeşte pentru următorul concurs. Puţini cunosc atmosfera din clase când elevii se urmăresc reciproc, ("care ştie mai mult?") elevi care învaţă de ruşinea celorlalţi. Poate nu m-am exprimat bine. Dar ceea ce e scris mai sus este absurd.
Pentru
am rugamintea sa va documentati asupra cadrului legal ce inseamna liceu de ELITA.Mai intai, trebuie sa precizez ca acele scoli de elita sunt create- in lumea civilizata,nu in Romania- pe baza unei diagnoze stiintifice asupra potentialului intelectual al elevului. bibiliografie: www.supradotati.ro, lEGEA 87/ 2006, unde veti vedea ca lucrurile stau total diferit.
Despre acele scoli care-si spun elitiste, vreau sa retineti ca doar isi ...spun. este poate un deziderat sau, mai bine zis, o confuzie intre munca si satisfactie profesionala. Cel mult le putem numi licee cu ...pretentii, nicidecum de ELITA!
Noi trăim în România civilizată sau nu, depinde de aprecierea fiecăruia. Pentru mine liceu de elită este un liceu care se poate mândri cu o tradiţie. Când un elev ia zece la bac şi zece la examenul de la automatică nu poţi să afirmi că acel elev a fost admis la acel liceu pentru că a dat mită. Să nu aruncăm cu noroi în munca unor oameni şi a unor copiii. Analizaţi rezultatele de la bac şi cele de la admiterea la facultăţila care au dat examen serios(A.S.E., Automatica Bucureşti, Facultatea de Matematică Bucureşti,..., nu concurs de dosare, şi poate veţi găsi totuşi câteva licee elitiste.Rezultatele sunt acum disponibile pe net. Ar fi interesantă o astfel de analiză. Poate aveţi dreptate...
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.