Legile Educaţiei au ajuns la final

de Melania MANDAS VERGU | 11 SEPTEMBRIE 2007



Dezbaterile „fierbinţi” pe marginea patrimoniului, finanţării şi desemnării conducerii universităţilor din România au atins, la sfârşitul săptă¬mânii trecute, punctul culminant, dar, din fericire, şi-au găsit cel puţin deo¬camdată şi o rezolvare.

Întâlnirea de la Costineşti, la care au participat liderii organizaţiilor studenţeşti, biroul CNR, liderii „Alma Mater” şi, bineînţeles, conducerea MECT, s-a finalizat „măcar cu un punct de vedere comun asupra principiilor, pe care se va axa viitoarea lege a învăţământului superior”, după cum spunea ministrul Adomniţei.

Sâmbătă, timp de 12 ore, cei 10 repre¬zentanţi ai ANSOR şi UNSR „au dialogat” constructiv cu cei 10 reprezentanţi ai Consiliului Rectorilor, dar şi cu ministrul şi secretarul de stat, chiar dacă studenţii de la UNSR cer demisia acestuia din urmă. N-au lipsit, evident, nervii întinşi, săgeţile mai mult sau mai puţin ascuţite, ca şi părăsirea mesei de către secretarul de stat Dumitru Miron, din cauză de meci.

Dacă despre dezbateri s-ar putea spune câte-n lună şi-n stele, despre textele finale ale articolelor de lege nu se poate spune altceva decât ceea ce a reieşit şi s-a adjudecat, ca formă finală.



Conducerea executivă a universităţilor – şi prin vot, şi prin concurs

Adepţi ai desemnării conducerii uni¬versităţilor prin vot s-au dovedit a fi, în principal, reprezentanţii „Almei Mater”.

Răzvan Bobulescu, liderul federaţiei sindicale, spune că doar această ma¬nieră poate asigura un management performant. De cealaltă parte, unii dintre rectorii prezenţi au spus că, totuşi, concursul poate duce la o profesionalizare a acestei funcţii.

MECT a susţinut în continuare varianta desemnării prin concurs a conducerii executive, dar, până la urmă, s-a optat pentru ca această dilemă să fie rezolvată de Carta universitară, care va decide cum se desemnează conducerea executivă, adică rectorul, prorectorul, biroul executiv al universităţii, facultăţii, catedrei sau departamentului. De asemenea, s-a decis că pentru funcţia de rector pot candida numai cadrele didactice cu titlul de profesor, din ţară, dar şi din străinătate, că numirea acestuia este confirmată de către Senat şi că acesta încheie cu reprezentantul desemnat al Senatului contractul de performanţă şi contractul de muncă. Rectorul poate fi demis cu votul a 2/3 din Senat.

Pentru funcţiile de prorectori, decani, directori de departamente, şefi de catedre pot opta numai cadrele didactice cu titlu de profesor sau conferenţiar.

Un consens aproape total a întrunit şi numărul de mandate pe care îl poate exercita cel ales în funcţiile de conducere executivă: 4 ani, nu mai mult de 2 legislaturi consecutive. În Senatul unei universităţi, studenţii vor reprezenta 25% din numărul total al membrilor. De asemenea, Senatul se alege pentru o perioadă de 4 ani.



Finanţarea universităţilor – pe cicluri de studii, finanţarea studenţilor – prin credite bancare

Preşedinta CNR, Ecaterina Andro¬nes¬cu, a susţinut punctul de vedere al rectorilor, pledând pentru o finanţare pe cicluri universitare, deşi nici actualul tip de finanţare, anual, nu reprezintă un impediment în calea mobilităţii studenţilor. Finanţarea se va face din veniturile proprii ale universităţilor, care venituri pot proveni din fonduri publice şi din alte fonduri.

Din păcate, nu s-a lămurit în nici un fel obligativitatea existenţei fondurilor direct de la bugetul de stat. Conform proiectului de lege, pentru finanţarea învăţământului superior se constituie 10 fonduri, dintre care fondul pentru finanţarea grantu¬rilor de studiu (n.m. – unde nu se face nici o precizare pri¬vind obligativitatea constituirii acestui fond prin contribuţia bugetului de stat) şi fondul de garantare a creditelor obţinute de studenţi de la bănci, pentru finanţarea programelor de studiu. Adomniţei a promis studenţilor că se va înfiinţa chiar şi o agenţie de garantare a acestor împrumuturi, când aceştia au obiectat că, până acum, deşi această prevedere există, nici o bancă din România nu a acordat credite pentru studii vreunui student. Deocamdată, la MECT, nu este foarte clar cum va funcţiona această agenţie, dar există voinţa de a fi înfiinţată. Grantul de studiu înseamnă „suma de bani alocată universităţii, per student, din fonduri publice pentru întreaga durată a ciclului de studii, pentru acoperirea unui program de studiu”. Nu s-a lămurit nici acum, la această discuţie, obligativitatea statului de a finanţa un număr de granturi de studii, în schimb s-a renunţat la acordarea parţială a grantului de studii, adică la împărţirea banilor veniţi din fonduri publice pentru un student, la mai mulţi studenţi.

Într-o confuzie totală, proiectul vor¬beşte despre posibilitatea transferurilor granturilor de cercetare de la o universitate la alta, la propunerea directorului de grant, fără a face distincţia necesară între grantul de studii şi grantul de cercetare.



Universităţile particulare sunt nemulţumite de proiect

Cei mai nemulţumiţi de forma actuală a proiectului sunt reprezentanţii învăţământului particular acreditat.

Dna Corina Dumitrescu, rector al Universităţii Creştine „Dimitrie Can¬temir”, prezentă la Costineşti, pentru a susţine punctul de vedere al uni¬ver¬sităţilor particulare, a declarat că aceste instituţii nu pot accepta prevederile proiectului legate de patrimoniu, fiindcă nu sunt preluate prevederile actuale ale legii, care spun că, în cazul dizolvării unei universităţi, fon¬datorii pot dispune de întregul patri-moniu, nu doar de cel iniţial. De asemenea, nici prevederea pensionării la 65 de ani şi a obţinerii dreptului de a preda, dar nu ca titular, ci ca pro¬fesor emerit, şi inexistenţa unei prevederi exprese despre preşedintele universităţii, ca ordonator de credite, nu sunt acceptabile, din punctul de vedere al universităţilor particulare.

Deşi, duminică la prânz, toată lumea a plecat de la Costineşti cât de cât mulţumită, ieri, liderul „Alma Mater” a declarat că nu e mulţumit că desemnarea rectorului nu se face doar prin vot, iar liderul UNSR, deşi a participat împreună cu reprezentanţii ANOSR la capitolul special rezervat studenţilor, a declarat că este nemulţumit că MECT cere studenţilor să-şi prezinte punctele de vedere în scris.



Profesorii care primesc „nesatisfăcător” de două ori în 5 ani pot fi daţi afară din învăţământ

În urma discuţiilor de la Costineşti, au apărut noi modificări şi în proiectul Statutului Personalului Didactic. Dacă până acum sporul de stabilitate era acordat cadrelor didactice cu 10 ani vechime, în noua variantă sporul se acordă şi cadrelor didactice cu o vechime de 5 ani la catedră, sporul fiind în valoare de 10% din salariu. După 10 ani, sporul ajunge la 15% din salariu. Prima de instalare creşte de la nivelul unui salariu la trei.

Prima de vacanţă va fi acordată cu o lună înainte de concediu, având valoarea unui salariu de bază. Orele de dirigenţie urmează să intre în norma didactică a profesorului, sporul de 10%, ce era până acum acordat dascălilor pentru dirigenţie, urmând să fie acordat pentru alte activităţi, cum ar fi organizarea şedinţelor cu părinţii.

Consiliul local va plăti chiria profesorilor, care predau în altă localitate decât cea în care locuiesc, dacă aceştia nu pot face naveta. În ceea ce priveşte distincţiile şi premiile, banii pentru acestea vor fi prevăzuţi în bugetul MECT.

Până acum, profesorii premiaţi aşteptau banii de la consiliile locale. Se propune, pentru creşterea calităţii procesului educaţional, salarizarea diferenţiată. Sindicatele au propus ca profesorii performanţi să poată primi un salariu cu până la 50% mai mare. Apar, însă, şi noi sancţiuni. Unui cadru didactic care a obţinut de două ori, în interval de 5 ani, calificativul „nesatisfăcător” i se va putea desface contractul de muncă. (M.C.)

melania.vergu@gandul.info