2008: Anul Internaţional al Pământului - de Alexandru Mironov
Au fost prezenţi la mica festivitate – de fapt, şedinţa de lucru - Preşedintele Academiei Române, prof. univ. Ionel Haiduc, factori responsabili din Ministerul Mediului şi al Dezvoltării Durabile (secretarul de stat Lucia Varga), de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, responsabili ai rezervaţiilor naturale din ţară, universitari şi cercetători în ştiinţe – de fapt, dintre cei efectiv responsabili cu acţiunile în care România va fi implicată nu a lipsit decât reprezentantul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ceea ce însă nu a fost o surpriză pentru nimeni, având în vedere conservatorismul crunt al Almei Mater.
S-au făcut propuneri interesante şi s-au luat hotărâri importante, dintre care prezint câteva, în speranţa că dascălii cititori ai publicaţiei noastre vor “muşca” din ele.
În primul rând membrii MAB au sugerat ca Academia Română şi ANCS să pună faţă în faţă produsele de cercetare în domeniul Dezvoltării Durabile, pentru ca cercetătorii din toată ţara să le poată complementariza, adăugând ceea ce lipseşte cunoaşterii, în Biologie, Ecologie, Dezvoltare Durabilă (s-a subliniat ideea că datorită unui număr prea mic de cercetători în Ştiinţe Naturale, este clar nevoie de un impuls puternic pentru a împinge înainte domeniul Ştiinţelor Vieţii).
S-a propus apoi un set de conferinţe, ce ar urma să se desfăşoare în centrele universitare din ţară şi, în aceeaşi ordine de idei, o atenţionare a Parlamentului şi a Consiliului Naţional al Audiovizualului ca mass media românească – posturile de radio şi TV publice, în special – trebuie să oglindească cât mai consistent şirul de evenimente din 2008.
În sfârşit s-a subliniat ideea implicării cât mai largi a şcolilor şi universităţilor în zeci, sute de proiecte de educaţie pentru dezvoltare durabilă, adică de pregătire pentru viitor a cetăţenilor României anilor 2010-2020-2030. Cum va reacţiona Alma Mater şi dacă va acţiona în vreun fel încă nu ştiu. Din memorie scot însă o singură cifră – 30.000 – şi vă spun că acesta era numărul de excursii pe care pionierii români le efectuau, în fiecare an, pentru a înţelege natura şi a-şi cunoaşte Patria.
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: grigore_geta | 23.09.2007 17:59 | 1575 vizualizări
Comentarii (6)
Şi în noua democraţie se fac excursii poate cu sutele de mii , în natură, dar nimănui nu i-a trecut prin cap , probabil, să le contabilizeze. Sunt şi alte tipuri de activităţi, on line, simpozioane, concursuri, etc., cu acelaşi scop. Cadrele didactice cunosc foarte bine aceste tipuri de activităţi, dar nu prea este frumos să te lauzi cu ele.
E adevarat , pescarus, dar D-l Alexandru Mironov are nostalgii cu pionieri. Ar fi bine sa se organizeze insa, cu subventii de la MECT, lectii in natura, gen "classe verte" la francezi, sa-i scoatem pe copiii din orase la tara, in natura, sa cunoasca viata simpla, cu bucuriile si greutatile ei. Multi dintre ei nu au nici macar habar de frumusetea vietii la tara, de bucuria de a trai in natura.
Facem mult mai numeroase , mai diversificate activitati , proiecte decat pe vremea pionierilor ! Dar cine sa le vada ? Acolo, sus , mai greu ajung faptele truditorilor cu sapa pe ogor .
poate ca ar fi un pas inainte introducerea ecologiei de fapt a biologiei printre obiectele de teza la cei mici.ma refer la acele teze la alegere:istorie ,geografie sau biologie.
Corect monika. La urma urmei care e criteriul alegerii doar intre istorie si geografie?
De ce nu trimit desfăşurătoare concrete ale propunerilor lor în şcoli?Să se vadă că vor colaborare cu instituţiile şcolare.Oare, viitorul ţării ( aceşti copii de sub ochii noştri), nu trebuie implicat în conştientizare condiţiilor de ecologizare?De păstrare a respectului pentru Terra?
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.