Limba romåna dispare din Europa
Lectoratele de Limba româna de la universitatile din Europa si SUA au ajuns în stare de faliment, deoarece Ministerul Educatiei nu le-a organizat pâna la licenta, ci doar pentru obtinerea unei diplome fara recunoastere. Profesorii români sunt angajati ca personal auxiliar, iar studentii straini sunt dezinteresati.
De aproape trei ani, o situatie mai putin cunoscuta a pus si pune România într-o lumina total nefavorabila. Astfel, în Franta, tara cu cele mai puternice centre universitare din Europa si din lume, lectoratele de limba româna sunt, în mod paradoxal, pe cale de disparitie. „În ultimii doi-trei ani, din 11 lectorate de limba româna, atâtea câte au fost inventariate dupa 1995, au mai ramas doar 7. Si la acestea din urma, statutul lor a început sa se clatine, deoarece am simtit pe pielea mea ca ceea ce se întâmpla acolo nu intereseaza deloc autoritatile din România, în special Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului”, ne-a declarat Dana-Marina Dumitriu, lector doctor la catedra de limba franceza de la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova si care preda limba româna la Universitatea Marne-la-Vallee din Franta. Motivele acestei situatii sunt complexe si, în egala masura, umilitoare pentru personalul didactic din România, transferat, prin contract, pentru o perioada de pâna la sase ani, ca sa predea româna la o universitate din strainatate. „Trei sunt motivele pe care le-am identificat la fata locului. Primul tine de faptul ca autoritatile universitare franceze angajeaza lectorii de limba româna ca personal auxiliar, si nu ca profesori. Prin urmare, indemnizatia lunara nu se ridica la mai mult de 1.200 de euro pe luna, în vreme ce un doctorand francez, cu contract de colaborare pe o perioada determinata, câstiga între 1.500 si 1.800 de euro pe luna. Cel de-al doilea motiv este legat de titulatura stiintifica pe care o are cadrul didactic. Francezii nu recunosc decât titlul de conferentiar cu doctorat, nu pe aceea de lector cu doctorat. Mai toti profesorii români care predau la universitatile franceze fac parte din ultima categorie, iar Ministerul Educatiei nu a clarificat acest lucru prin protocolul semnat cu ministerul de resort francez si trimite cadre didactice fara a fi platite ca doctori. Ultimul motiv are drept cauza faptul ca numarul de studenti straini, interesati sa studieze româna, scade de la an la an. Daca la început de an universitar se înscriu în medie între 20 si 40 de cursanti, în anul urmator de studiu ramân maximum cinci la o grupa. În afara lectoratelor de limba româna de la universitatile de la Paris si Marsilia, toate celelalte sunt organizate fara a respecta reglementarile procesului de la Bologna, adica cursurile nu sunt structurate pâna la licenta, au doar o durata de doi ani, iar dupa finalizare se elibereaza doar o diploma care nu este recunoscuta decât de universitatea la care a învatat, deci fara nici o valoare”, a mai precizat lectorul Dana Dumitriu.
Guvernul s-a trezit în ceasul al 13-lea
Promovarea limbii, culturii si civilizatiei românesti mai cu seama în tarile europene nu a interesat pe nimeni dupa 1995. Pâna în acest an, ele au functionat în virtutea inertiei, fiind, înainte de Revolutie, puternice centre de învatamânt pentru propagarea limbii materne. „Suntem la curent si cunoastem situatia în care se afla lectoratele românesti din strainatate. Este adevarat ca pâna acum nu s-a interesat nimeni, însa deja am demarat o puternica actiune de revitalizare a acestor lectorate. Pentru început, avem un proiect de o hotarâre de Guvern care sunt sigura ca va fi aprobata în aceste zile. Prin acest document se va reglementa în primul rând statutul cadrului didactic din România si asigurarea unui venit care sa-l satisfaca”, ne-a declarat Ionela Dabija, directorul Institutului Limbii Române. Asadar, prin acest act normativ se urmareste ca, în afara venitului pe care îl primeste profesorul de la universitatea straina, statul român sa-i asigure lunar, din bugetul Ministerului Educatiei, pe toata durata absentei din tara, o indemnizatie cuprinsa între 1.000 si 2.000 de euro, impozabili, stabilita în functie de universitatea si tara în care predau limba, literatura si civilizatia româneasca. Pe långa aceasta suma se mai intentioneaza acordarea a înca 100 de euro „pentru telefon, fax, xerox, articole de birotica, carti si transport intern”. Pentru SUA este prevazuta o indemnizatie de 2.000 de dolari, plus alti 500 pentru cheltuieli curente.
SURSA: Gardianul, 04.03.2008,
Alexandru Calmâcu
De aproape trei ani, o situatie mai putin cunoscuta a pus si pune România într-o lumina total nefavorabila. Astfel, în Franta, tara cu cele mai puternice centre universitare din Europa si din lume, lectoratele de limba româna sunt, în mod paradoxal, pe cale de disparitie. „În ultimii doi-trei ani, din 11 lectorate de limba româna, atâtea câte au fost inventariate dupa 1995, au mai ramas doar 7. Si la acestea din urma, statutul lor a început sa se clatine, deoarece am simtit pe pielea mea ca ceea ce se întâmpla acolo nu intereseaza deloc autoritatile din România, în special Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului”, ne-a declarat Dana-Marina Dumitriu, lector doctor la catedra de limba franceza de la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova si care preda limba româna la Universitatea Marne-la-Vallee din Franta. Motivele acestei situatii sunt complexe si, în egala masura, umilitoare pentru personalul didactic din România, transferat, prin contract, pentru o perioada de pâna la sase ani, ca sa predea româna la o universitate din strainatate. „Trei sunt motivele pe care le-am identificat la fata locului. Primul tine de faptul ca autoritatile universitare franceze angajeaza lectorii de limba româna ca personal auxiliar, si nu ca profesori. Prin urmare, indemnizatia lunara nu se ridica la mai mult de 1.200 de euro pe luna, în vreme ce un doctorand francez, cu contract de colaborare pe o perioada determinata, câstiga între 1.500 si 1.800 de euro pe luna. Cel de-al doilea motiv este legat de titulatura stiintifica pe care o are cadrul didactic. Francezii nu recunosc decât titlul de conferentiar cu doctorat, nu pe aceea de lector cu doctorat. Mai toti profesorii români care predau la universitatile franceze fac parte din ultima categorie, iar Ministerul Educatiei nu a clarificat acest lucru prin protocolul semnat cu ministerul de resort francez si trimite cadre didactice fara a fi platite ca doctori. Ultimul motiv are drept cauza faptul ca numarul de studenti straini, interesati sa studieze româna, scade de la an la an. Daca la început de an universitar se înscriu în medie între 20 si 40 de cursanti, în anul urmator de studiu ramân maximum cinci la o grupa. În afara lectoratelor de limba româna de la universitatile de la Paris si Marsilia, toate celelalte sunt organizate fara a respecta reglementarile procesului de la Bologna, adica cursurile nu sunt structurate pâna la licenta, au doar o durata de doi ani, iar dupa finalizare se elibereaza doar o diploma care nu este recunoscuta decât de universitatea la care a învatat, deci fara nici o valoare”, a mai precizat lectorul Dana Dumitriu.
Guvernul s-a trezit în ceasul al 13-lea
Promovarea limbii, culturii si civilizatiei românesti mai cu seama în tarile europene nu a interesat pe nimeni dupa 1995. Pâna în acest an, ele au functionat în virtutea inertiei, fiind, înainte de Revolutie, puternice centre de învatamânt pentru propagarea limbii materne. „Suntem la curent si cunoastem situatia în care se afla lectoratele românesti din strainatate. Este adevarat ca pâna acum nu s-a interesat nimeni, însa deja am demarat o puternica actiune de revitalizare a acestor lectorate. Pentru început, avem un proiect de o hotarâre de Guvern care sunt sigura ca va fi aprobata în aceste zile. Prin acest document se va reglementa în primul rând statutul cadrului didactic din România si asigurarea unui venit care sa-l satisfaca”, ne-a declarat Ionela Dabija, directorul Institutului Limbii Române. Asadar, prin acest act normativ se urmareste ca, în afara venitului pe care îl primeste profesorul de la universitatea straina, statul român sa-i asigure lunar, din bugetul Ministerului Educatiei, pe toata durata absentei din tara, o indemnizatie cuprinsa între 1.000 si 2.000 de euro, impozabili, stabilita în functie de universitatea si tara în care predau limba, literatura si civilizatia româneasca. Pe långa aceasta suma se mai intentioneaza acordarea a înca 100 de euro „pentru telefon, fax, xerox, articole de birotica, carti si transport intern”. Pentru SUA este prevazuta o indemnizatie de 2.000 de dolari, plus alti 500 pentru cheltuieli curente.
SURSA: Gardianul, 04.03.2008,
Alexandru Calmâcu
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: amz | 03.03.2008 23:18 | 1193 vizualizări
Comentarii (4)
profesor
ma intereseaza si statutul profesorului de gimnaziu trimis sa predea copiilr din Spania, Italia. In Grecia de ce nu sunt trimisi profesori pentru copiii romani de acolo?
Lasati oameni buni, daca nu au stiut aceia ce trebuiau sa stie si sa actioneze sa protejeze limba noastra, acum nu prea mai are rost. Puteam fi si noi o tara ce si-ar fi impus limba in Europa, si acum in loc sa invatam noi franceza sau engleza invata francezul sau englezul limba noastra...Traiasca CONDUCATORII...si alta vina este a noastra, noi cetatenii pentru ca nu luam nici o atitudine, asta e SUFERIM SI VOM SUFERI IN TACERE...este pacat, nici nu exista limba mai frumoasa in lume ca limba romana...va pot zice eu, care sunt si poet si mai scriu asa din cand in cand...ce poezii (si nu numai) ce sunt create in limba romana nu vor exista in VECI in alte limbi, atat de stilate, de complexe si de rafinate...in fine, sincer este PACAT, dar ce poti face decat sa suferi si sa speri, ca pana la urma ne-a cam ramas doar speranta, in rest au cam murit celelalte elemente, multumesc.
Dragii mei, permiteti-mi sa spun doar ceea ce cred, daca gresesc, va rog sa ma corectati. Nu cumva de calitatea predarii limbii romane acolo, departe, depinde si calitatea lectoratelor ? Nu este un atac la adresa nimanui, a nici unui profesor! Sunt profesor de limba engleza , dar si de limba romana( am terminat engleza -romana,promotia 1986). Mentionez aceste detalii nu pentru a va prezenta un CV, ci pentru a justifica prezenta mea aici ,cu aceste comentarii.A! Am predat si una si alta, si la liceu , si la gimnaziu, dar si ca profesor asociat ,in cadrul unei extensii universitare ,din cadrul unei prestigioase universitati din tara.
Va multumesc!
Interesant , de cât de interesaţi sunt oficialităţile în mă sură să facă autentice aceste diplome de specializare , în afara ţării noastre!...........Oooo..f!Mă gândeam, la propunerea unei colege , să- mi schimb breasla, anume să plec din ţarp.Dacă dincolo nu este recunoscută diploma, are rost?Degeaba ne- am ales meseria care ne place, dacă nu putem să o practicăm oriunde....Ce rost au atâtea diplome şi spe-specializări, dacă, nici măcar confraţii noştri nu ne respectă, nu suntem susţinuţi,nu....
N.B.:Cine nu e de acord cu mine, să închidă ochii şi să treacă peste mesajul meu.Demult nu mai sunt interesată de păreri pro sau contra, pentru că , dragi colegi, nu sunt motivată.Dumneavoastră sunteţi?Ştiu ce pot şi ştiu ce vreau de la viaţă: sub nicio formă nu vreau bătaia de joc a celor care- şi spun "conduceri", indiferent de natura lor.Ce şanse avem în U.E.?Dar în lume??????Nu se mai ţine seama nici măcar de olimpicii români din trecut, care mereu au ocupat locuri fruntaşe pe podiumul mondial!?
"UNDE EŞTI TU ŢEPEŞ, DOAMNE.....?"
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.