Introducerea obligativităţii grupei pregătitoare derulată în cadrul învăţământului primar stârneşte însă controverse. În timp ce autorii textului de lege aduc ca argumente formarea timpurie a copiilor în contextul în care noile generaţii deprind abilităţi de la vârste din ce în ce mai fragede, politicienii pun la îndoială posibilităţile materiale ale unităţilor de învăţământ. În Parlament a fost pregătit chiar un proiect prin care obligativitatea parcurgerii grupei pregătitoare să fie amânată cu minimum un an, astfel încât şcolile să aibă timpul necesar pentru a face rost de spaţii adecvate noilor cerinţe. Iniţiativa ce aparţine deputatului independent Mircea Giurgiu şi senatorului PSD Ecaterina Andronescu urmează să fie depusă o dată cu începerea noii sesiuni parlamentare.

Concurs la şcoală în loc de titularizare, finanţare în funcţie de elevi

Nu doar elevii sunt însă vizaţi de schimbările care se vor aplica în acest an. Conform noii legi, modul de angajare al profesorilor va fi complet diferit faţă de anii trecuţi. Examenul centralizat de titularizare ar trebui să fie înlocuit cu o triere a candidaturilor direct la nivelul şcolilor. Concret, cadrele didactice nu vor mai susţine examinarea organizată de inspectorate, ci se vor adresa direct şcolii în care doresc să predea. Unităţile de învăţământ vor fi cele care vor organiza concursul pe post, câştigătorii urmând să fie angajaţi cu contract pe perioadă limitată până la obţinerea definitivatului. Măsura, gândită pentru a antrena şcolile într-o concurenţă reală astfel încât să atragă profesori competenţi, elimină astfel unele avantaje de care dispun dascălii. Căci, angajatorii vor putea decide mai uşor încetarea contractului de muncă, caz în care profesorul va fi nevoit să participe la un alt concurs organizat de altă şcoală. Singurul ajutor care va veni din partea inspectoratului: profesorii rămaşi fără posturi vor putea consulta baza de date a inspectoratului pentru a afla ce şcoli dispun de locuri libere scoase la concurs.
Totuşi, lucrurile nu sunt deocamdată clarificate nici în cazul înlocuirii titularizării cu examinarea la nivelul şcolii. Acesta întrucât Ministerul Educaţiei nu a finalizat metodologia care prevede în detaliu procedura care va fi aplicată în vară, inspectorii transmiţând directorilor de şcoli că vor avea toate detaliile în lunile viitoare.

Pe lângă schimbările de structură, învăţământul preuniversitar va avea parte şi de o nouă schemă de finanţare. Sistemul ce are la bază alocarea fondurilor în funcţie de corpul profesoral va fi înlocuit cu finanţarea per elev. Astfel, fondurile vor fi alocate ţinând cont în primul rând de numărul elevilor şcoliţi în fiecare unitate de învăţământ, existând şi posibilitatea alocării unor sume suplimentare în funcţie de performanţa şcolii.
Finanţarea per elev, introdusă parţial încă din 2010, va veni în contextul în care bugetul Educaţiei are prevăzut un buget situat sub cele mai pesimiste estimări. Mai exact, 3,64% din PIB, adică puţin peste cât a însemnat anul trecut execuţia bugetară. Toate acestea în condiţiile în care aceeaşi lege care aduce prevederile amintite mai sus garantează un buget de 6% din PIB alocat Educaţiei, începând din acest an.

Bani mai puţini pentru universităţile slabe şi posibilitatea reintroducerii examenului de admitere în facultăţi

Tot finanţarea va fi în acest an punctul sensibil şi pentru învăţământul superior. Un nou model de alocare a banilor către universităţi este pregătit de minister, ţinându-se cont în primul rând de clasificarea realizată în toamna anului trecut. Practic, MECTS intenţionează să sporească finanţarea celor 12 rectoratele aflate în prima grupă valorică şi să reducă în mod considerabil cheltuielile cu instituţiile de învăţământ superior aflate la coada clasamentului. Noua schemă de finanţare a universităţilor ar urma să fie finalizată până în primăvară, astfel încât să poată fi aplicată începând cu anul universitar 2012-2013. O altă idee pe care conducerea ministerului ar putea să o pună în practică începând cu acest an este reintroducerea examenelor de admitere la facultate, sau cel puţin întărirea filtrului în cadrul concursului de admitere organizat de universităţi.

Chiar şi aşa, ministrul Daniel Funeriu are deja o restanţă de rezolvat în privinţa învăţământului universitar. Şeful Educaţiei promitea, luna trecută, în faţa Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor din cadrul Camerei Deputaţilor că va reglementa "cât mai repede" statutul celor câteva zeci de mii de studenţi ai Universităţii "Spiru Haret" care au parcurs programe neautorizate.

Sursa: Ziarul Gandul