V-ați întrebat vreodată care sunt cele mai întâlnite greșeli în manualele de Informatică și TIC din România? A greși este uman și chiar și cei mai buni trec cu vederea cele mai banale lucruri.

Educația în Informatică este mai importantă ca niciodată, mai ales când viitorul este în lumea digitală. Pregătirea viitoarei generații de programatori, dar și utilizatori de programe informatice,  necesită materiale de calitate, concepute cu atenție de specialiști cu experiență.

Totuși, în ciuda efortului depus în crearea unui manual, unele erori se pot strecura. Am identificat cele mai comune greșeli în unele manuale de Informatică și TIC din România și impactul lor asupra procesului de învățare.

Tipuri de date

În unele manuale se spune că tipurile de date sunt: char, short, int, long, float, double, long double și că la denumirea tipului de dată se mai poate adăuga una din „particulele”(formulare incorectă, formularea corectă ar fi modificatori) long, short, signed sau unsigned. Adică am putea declara long short, short long, shor long double etc.? E incorect!

Pentru cei care doresc să afle tipurile de date corecte: https://en.cppreference.com/w/cpp/language/types

O variabilă de tipul de dată char poate memora UN caracter, nu un șir de caractere cum spune unul din manualele de pe piață. Iar în același manual, la aceeași pagină avem un exemplu „interesant” de număr întreg: 3.78

Structura alternativă (if)

În alte manuale, la prezentarea structurii alternative se spune că sintaxa instrucțiunii care permite implementarea în limbaj de programare este:

if(condiție C)

{

secvență de instrucțiuni A

}

Else

{

secvență de instrucțiuni B

}

De aici elevul învață că trebuie folosite acolade pentru cele 2 ramuri (incorect).

La unul dintre manual, după câteva pagini elevul primește un exemplu în care NU se folosesc acoladele.

Și își pune întrebarea: Este sau nu nevoie de acolade? De ce cu două pagini în urmă acoladele sunt obligatorii și acum nu apar? Domnul/doamna cum e corect?

Aceeași greșeală apare și într-un alt manual, dar aici autorii nu au dat nici un exemplu, nicio temă cu if...

Definire corectă if: https://en.cppreference.com/w/cpp/language/if

Structura de selecție/decizie multiplă (switch)

Într-un manual se arată că instrucțiunea break e obligatorie pe fiecare ramură a structurii de selecție multiplă, ceea ce e greșit. Instrucțiunea break nu e obligatoriu de utilizat pentru fiecare ramură.

Varianta corectă pentru switch: https://en.cppreference.com/w/cpp/language/switch

Structura repetitivă condiționată anterior (while)

Sunt manuale care prezintă structura repetitivă while ca având structura:

while(condiție C)

{

Secvență de instrucțiuni

}

Acoladele NU sunt obligatorii: https://en.cppreference.com/w/cpp/language/while

Spre exemplu codul de mai jos e corect sintactic.

cin >> n;

while(n>9)n/=10;

cout << n; // afișează prima cifră a lui n

Structura repetitivă condiționată posterior (do while)

Aceeași greșeală a utilizării obligatorii a acoladelor apare și la această structură repetitivă.

Acoladele NU sunt obligatorii. Da, cel mai adesea ai nevoie de ele, dar NU sunt obligatorii.

Varianta corectă pentru do while: https://en.cppreference.com/w/cpp/language/do

Un exemplu de cod care, fără a utiliza acolade, afișează cea mai mică putere a lui 2 mai mare ca n.

int n, k=1;

cin >> n;

do k*=2; while(k<=n);

cout << k;

Structura repetitivă cu număr cunoscut de pași

Deși cerințele din programă presupun predarea structurii repetitive cu număr cunoscut de pași, instrucțiunea for NU este o structură repetitivă cu număr cunoscut de pași. Ea poate fi folosită ca o structură repetitivă cu număr cunoscut de pași, dar nu este așa ceva.

Elevilor li se spune că sintaxa instrucțiunii repetitive for este:

for(i=a; i<=b; i=i+c)

{

Cod bloc

}

Sau

for(x=valoare initiala; x>=valoare finala; x = x – pas)

{

Secvența de instrucțiuni A

}

Structura for: https://en.cppreference.com/w/cpp/language/for

Un exemplu de cod care contrazice structura prezentată în cele două manuale:

cin >> n;

for(s=0; n!=0; n/=10)s+=n%10;

cout << s;

Programul calculează suma cifrelor numărului n.

Criterii esențiale de selecție ale unui manual de Informatică și TIC

1) Sunt corecte științific?

Manualele de Informatică și TIC trebuie să includă conținut științific actualizat. Informațiile disponibile elevilor și învățătorilor trebuie să fie corecte și relevante, asigurând astfel o bază solidă pentru înțelegerea conceptelor prezentate.

2) Pot fi implementate la clasă informațiile din manual?

Materialul din manual trebuie să asigure o implementare facilă la clasă. Informațiile trebuie să fie optime pentru nivelul de înțelegere al elevilor și să le stârnească curiozitatea pentru materie. Este esențial ca datele unui manual de Informatică și TIC să fie structurate coerent și consecvent, pentru a asigura o experiență de predare-învățare cât mai fluidă și eficientă.

3) Sunt exerciții care să cristalizeze competențele dorite și să fixeze cunoștințele prezentate?

Manualele de Informatică și TIC trebuie să includă exerciții care să cristalizeze competențele dorite și să fixeze cunoștințele prezentate. Aceste exerciții ar trebui să fie concepute astfel încât să faciliteze aplicarea practică a cunoștințelor teoretice, contribuind astfel la dezvoltarea competențelor esențiale pentru elevi.

Manualele de Informatică și TIC, deși create cu cele mai bune intenții, pot găzdui erori cu efecte negative în procesul educațional. Așadar, profesorii de Informatică trebuie să fie extrem de atenți în selectarea manualului pe care urmează să îl folosească la clasă. În prezența unei erori, profesorul o corectează și o explică clar și precis.

Corectarea rapidă a greșelilor va ajuta elevii să înțeleagă mai bine conceptele fundamentale de programare și să știe cum să abordeze provocările tehnice în viitor.

Ați întâmpinat greșeli în manualele de informatică? Vă invităm să răsfoiţi aici manualul de Informatică şi TIC pentru clasa a VII-a de la Intuitext – un manual fără greşeli ştiinţifice, creat de specialişti în educaţie, cu drag, pentru elevi