Pentru a înțelege de ce statul nu folosește la maximum această oportunitate, Reality Check a evaluat modul în care se aplică acest program național și a formulat o serie de recomandări. Raportul poate fi descărcat aici.

Legea 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor din familii defavorizate, prin tichete sociale în valoare de 50 de lei pe copil pe lună, a intrat în vigoare în februarie 2016, cu fonduri alocate de la bugetul de stat. Tichetele sociale pentru grădiniță se acordă în cadrul unui program de interes național de prevenire a abandonului școlar, inspirat de programul pilot Fiecare Copil în Grădiniță al Asociației OvidiuRo, implementat timp de cinci ani (2010-2015) în 45 de localități.

Asociația Reality Check a publicat un studiu care explică în ce condiții această lege poate fi aplicată cu succes și propune o serie de recomandări pentru autoritățile publice. Raportul arată că numărul estimat de copii care s-ar califica pentru această lege variază între circa 111.000 (2016) și 107.000 (2017). În medie însă, de ea au beneficiat între 70.000 (2016-2017) și 46.500 de copii (2017-2018) – respectiv între 62% și 43% dintre copiii săraci care s-ar califica. Dintre acești copii, în medie între 65% și 71% au avut o prezență bună la grădiniță. Pentru ca legea să își atingă scopul, e necesar însă ca ea să ajungă la toți copiii care au nevoie de ea.

Foto: Georgiana Ilaş

“Am vorbit cu peste 80 de profesori, asistenți sociali și părinți din 16 localități din 5 județe, despre problemele pe care le întâmpină în aplicarea Legii 248/2015 și soluțiile posibile. Abordarea noastră a fost să ne uităm la factorii care conduc la succesul programului, ca să înțelegem cum pot fi ajutate localitățile unde legea este aplicată slab. Știm că este o lege necesară și analizăm împreună cu autoritățile publice modalitățile prin care numărul copiilor care beneficiază de ea ar putea să crească”, a declarat Alina Seghedi, președinte Reality Check.

Raportul publicat de Reality Check are la bază o analiză calitativă comparativă bazată pe cazuri de succes și de insucces din localități sărace și mai puțin sărace, rurale și urbane. Analiza arată că sunt mai multe căi prin care legea poate fi aplicată cu succes, însă în toate este necesar să existe (1) o comunitate care tolerează incluziunea copiilor săraci în grădiniță și (2) cel puțin o instituție publică locală, ideal primăria, dar posibil și școala, care să fie motorul implementării legii și să ajute părinții să își înscrie copiii la grădiniță și să solicite tichetele sociale.

Printre recomandările propuse în raport, cele mai importante sunt destinate creșterii implicării părinților. Măsura în care părinții săraci cunosc legea și apreciază importanța grădiniței este un factor important pentru succesul legii. Cu toate acestea, majoritatea copiilor eligibili provin din familii foarte sărace, cu părinți cu un nivel scăzut de educație, slab informați cu privire la drepturile și obligațiile lor, și cu probleme economice care sunt un obstacol în calea educației. Prin urmare, ei au nevoie de sprijinul autorităților și instituțiilor publice pentru a beneficia de lege.

O primă recomandare pentru ministerele implicate este realizarea unei campanii naționale de informare a părinților cu privire la lege și la importanța grădiniței pentru toți copiii, indiferent de situația lor economică și de statutul social. Această campanie este importantă atât pentru părinții săraci, care ar afla în acest fel despre lege, cât și pentru creșterea empatiei în rândul părinților cu o situație economică mai bună. “Studiul nostru arată că legea are succes acolo unde comunitatea este incluzivă. Adică acolo unde profesorii înteleg nevoia integrării în grădiniță a copiilor săraci și reușesc să coalizeze în jurul acestei idei și părinții cu venituri mai ridicate. Am întâlnit multe comunități unde părinții cu mai multe posibilități ajutau copiii săraci cu rechizite sau îmbrăcăminte, ca să poată să vină și ei la grădiniță. Însă sunt și locuri unde lucrul acesta nu se întâmplă, dimpotrivă, sunt părinți care își dau copiii la alte grădinițe ca să nu aibă colegi săraci. Sau, și mai grav, profesori care descurajează prezența acestor copii la grădiniță. În aceste locuri, copiii cei mai săraci rămân acasă, cu șanse foarte mici să recupereze la școală decalajul educațional cu care pornesc dacă nu merg la grădiniță. Ceea ce, pe termen lung, afectează întreaga comunitate” a spus Oana Ganea, sociolog și co-fondator Reality Check.

O altă recomandare importantă o reprezintă simplificarea metodologiei de solicitare a stimulentului, prin includerea din oficiu în program a copiilor de vârstă preșcolară, înscriși la grădiniță, din familiile beneficiare de venit minim garantat și de alocație pentru susținerea familiei, care se încadrează în pragul de venit (cu acordarea posibilității de opt-out). Acești copii sunt oricum eligibili ca venit, conform legii, iar modificarea ar asigura din start un număr mai mare de copii înscriși în program, în condițiile în care mulți părinți nu cunosc legea. Autorii raportului recomandă și adăugarea în normele de implementare a unor responsabilități clare pentru asistenți sociali și profesori cu privire la informarea și consilierea părinților, înscrierea la grădiniță a copiilor săraci și sprijin pentru părinți în întocmirea dosarului de solicitare a tichetelor sociale.

Conform raportului, un alt aspect care ar putea crește numărul de copii sprijiniți de lege este legat de pragul de venit al părinților eligibili (acum 284 lei pe membru de familie pe lună) și de valoarea stimulentului educațional (50 de lei pe copil pe lună). Ambele au rămas la fel ca în 2015, deși și salariul minim, și inflația au crescut. Autorii raportului recomandă realizarea unei analize cu privire la oportunitatea modificării legii în sensul creșterii pragului de venit și/sau al valorii tichetelor sociale pentru grădiniță.

“Vom continua discuțiile cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale și cu Ministerul Educației Naționale, pentru revizuirea normelor metodologice, și dialogul cu membri ai Parlamentului privind oportunitatea unor amendamente la lege, care să faciliteze aplicarea ei mai largă. Pe lângă raport, am dezvoltat și un instrument de monitorizare a aplicării legii, pe care l-am prezentat deja autorităților publice și vom lucra împreună cu acestea pentru a vedea în ce măsură ar putea fi folosit începând cu acest an școlar”, a adăugat Alina Seghedi.

Investițiile în educația timpurie sunt recunoscute pe plan internațional drept cele mai eficiente pentru stimularea dezvoltării creierului uman și reducerea abandonului școlar în rândul copiilor defavorizați. România a adoptat mai multe măsuri de stimulare a participării copiilor în sistemul de educație de la vârste mici – introducerea clasei pregătitoare (învățământ obligatoriu de la 6 ani), adoptarea Legii 248/2015 pentru stimularea frecvenței copiilor săraci la grădiniță,și modificarea recentă a Legii Educației 1/2011, în așa fel încât grupa mare de grădiniță să devină obligatorie până în 2020, grupa mijlocie până în 2023, iar grupa mică până în 2030.

Studiul cu privire la evaluarea modului în care este aplicată această lege a fost realizat în cadrul proiectului Monitorizarea Legii 248/2015, implementat de Asociația Reality Check cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România, Raiffeisen Bank și Ursus Breweries.

-------------------

Asociația Reality Check este o organizație neguvernamentală care are ca misiune sprijinirea dezvoltării de politici publice cu impact, gândite în favoarea cetățenilor și aplicate eficient și corect. Una dintre direcțiile strategice ale organizației este realizarea de evaluări și studii de impact cu privire la legi și programe naționale, în special în domeniul intervențiilor integrate de combatere a sărăciei.