Iarna, „anotimp al artei senine”, aşa cum o numea St. Mallarmé, ne dăruieşte cele mai importante sărbători şi ne oferă un spectacol unic şi uimitor. Miros de mere coapte şi de cozonaci, de fum ieşit pe hornuri şi iz de cetină...clinchet de clopoţei, murmur de colinde, rugăciuni şoptite blând ...fulgi de nea rotindu-se în aer, Moş Crăciun, cadouri...iubire, linişte, pace, împăcare...familie, mese îmbelşugate, căldura casei părinteşti...sunt doar o parte din tot ce-nseamnă Crăciunul în satul românesc...o parte din ceea ce avem datoria să transmitem copiilor noştri pentru a nu-şi uita rădăcinile, tradiţiile şi obiceiurile, pentru a simţi româneşte, pentru a păstra magia Crăciunului. Se pare că este general acceptat faptul că imaginaţia creatoare este un lucru bun şi că trebuie să fie stimulată şi dezvoltată în procesul educaţiei. Atâta timp cât, în general, toată lumea pare a fi în favoarea imaginaţiei, merită să încercăm să promovăm, prin acţiunile propuse în cadrul concursului nostru, motivele pentru care dezvoltarea acesteia este importantă pentru educaţie. Scopul nostru este de a deschide calea către soluţiile necesare depăşirii unor obstacole, care să ne ajute să schiţăm modalităţile practice şi mijloacele care, cel mai probabil, să lărgească rolul imaginaţiei în perimetrul ariilor curriculare.