Trăim în epoca informaţiei şi a conectării: avem acces la informaţii de tot felul 24 ore din 24, în fiecare zi. Cei mai mulţi dintre noi (adulți şi copii) ne începem ziua uitându-ne la un ecran care ne oferă informaţii utile, în timp real, despre lumea în care trăim, ne pune în contact cu prietenii sau ne oferă surse de amuzament şi relaxare.

Cum am ajuns să avem acest stil de viaţă? Care au fost alegerile pe care le-au făcut oamenii dinaintea noastră pentru a ajunge în prezent să beneficiem de progresul tehnologic prin care viaţă noastră a devenit mai uşoară, dar şi mai grăbită?

„Istoria ne spune cine suntem şi de ce  suntem în felul în care suntem”. În realitate, în cel mai rău caz, pentru mulţi dintre noi, istoria este un şir lung de date şi evenimente politice corespunzătoare, detalii geografice şi nume de personalităţi care au influenţat soarta altor oameni. În cel mai bun caz însă, istoria este cea mai fascinantă poveste pe care o putem citi, pentru că ne aduce aproape atât de noi înşine, cât şi de oameni şi locuri complet diferite de noi. Există cărţi pentru copii care îi ajută să vadă povestea din spatele şirurilor de date şi evenimente, explicându-le principiile şi fenomenele care au influenţat cursul istoriei.

„Istoria omenirii” de Hendrik Willem van Loon (actualizată de Robert Sullivan) publicată de Editura Humanitas este una dintre aceste cărţi. Scrisă pentru copii cu vârstă peste 12 ani, cartea poate fi la fel de bine citită şi de adulţii ale căror cunoştinţe de istorie au nevoie de puţină împrospătare. Atât copiii pasionaţi de istorie, cât şi copiii care încă nu au descoperit bucuria de a cunoaşte istoria pot găsi în această carte atât o sinteză a istoriei omenirii, cât şi un foarte util punct de plecare pentru explorarea în detaliu a anumitor epoci sau evenimente istorice.

Cartea începe cu momentul apariţiei vieţii pe Pământ, prezintă principalele civilizaţii antice, ascensiunea şi căderea Imperiului Român, perioada feudalismului şi cruciadelor, Evul Mediu, Renaşterea şi Reforma, Revoluţia Americană, Revoluţia Franceză şi Napoleon, obţinerea independenţei naţionale în state din America de Sud şi Europa, Revoluţia industrială şi Revoluţia ştiinţifică, Primul şi al Doilea Război Mondial şi ajunge până la prezentul dominat de tehnologie, comunicare şi socializare virtuală. 

În 700 pagini, autorii reuşesc să păstreze un echilibru armonios între informaţii concrete despre cele mai semnificative evenimente istorice, atmosfera socială şi mentalitatea colectivă din diferite epoci. Există de-a lungul cărţii un balans natural între evenimentele exterioare şi felul în care acestea au influenţat viaţă interioară (convingerile, emoţiile) a oamenilor care le-au trăit, făcând lectură captivantă şi accesibilă.

Astfel, istoria nu rămâne o înşiruiră aridă de evenimente şi personalităţi, ci o poveste a oamenilor care au trăit înaintea noastră, poveste pe care copiii sunt încurajaţi să şi-o imagineze şi să o înţeleagă, prin comparaţii cu momentul prezent. Este o poveste spusă pe alocuri cu umor şi cu multă înţelegere faţă de natură umană: „Teoria din spatele sistemului medieval era trainică şi totodată simplă. În timp ce stăpânul lumesc (împăratul )se îngrijea de bunăstarea fizică a supuşilor, stăpânul spiritual (papa) le ocrotea sufletele. În pratică, acest sistem funcţiona totuşi tare defectuos. Împăratul încerca invariabil să se amestece în treburile Bisericii, iar papa se rezbuna şi îi spunea împăratului cum ar fi trebuit să-şi guverneze domeniile. Apoi fiecare îi spunea celuilalt, într-un limbaj foarte neceremonios, să-şi vadă de treaba lui, iar rezultatul era inevitabil războiul.”

Cartea este completată cu graţie de ilustraţii şi hărţi explicative, care îi ajută pe copii să înţeleagă mai uşor evenimentele istorice descrise şi lasă loc pentru fascinaţia misterelor pe care încă nu le-am dezlegat (precum semnificaţiile inscripţiilor etrusce sau cauza prăbuşirii imperiului egeean).

„Istoria omenirii” îi va învaţă pe copii mai mult decât informaţiile istorice sau felul în care trăiau oamenii în trecut. Din paginile ei reies frecvent rolul cunoaşterii şi libertăţii individuale pentru evoluţia socială, aspiraţia către obiectivitate în relatarea istoriei (marcată involuntar de subiectivitatea celor care o relatează) şi pasiunea pentru descoperirea trecutului.

Pentru toate aceste motive, şi multe altele care nu au avut loc aici, recomandăm această carte, scrisă cu bucurie şi pasiune pentru istorie, menită să trezească aceeaşi bucurie şi pasiune a cunoaşterii şi în mintea şi sufletul celor care o citesc. Iar dacă vreți ca printre aceştia să se numere şi copiii dumneavoastră, puteţi află mai multe despre carte şi puteţi citi câteva pagini din ea pe site-ul editurii Humanitas.