Unul dintre sfinții cinstiți mai deosebit în Biserica noastră este Sfântul Iosif ce Nou de la Partoș. Fost mitropolit al Timișoarei și a toată Țara Banatului, Ierarhul Iosif cel Nou a strălucit cu aureola sfințeniei încă decând era în viață, fiind ,,podoaba ierarhilor, izgonitorul tuturor patimilor, izbăvirea credincioșilor, lauda preafrumoasă a Timișoarei și cinstea Partoșului,, , așa după cum îl numește Acatistul închinat lui. Simțindu-se îngreunat de povara anilor și dorind a petrece viața ce-I mai rămăsese în liniște, Sfântul Iosif cel nou de la Partoș s-a retras din scaunul metropolitan al Timișoarei, închinoviindu-se la Mănăstirea Partoș. Trei au fost anii pe care i-a petrecut aici (1653-1656) întru rugăciune și faceri de bine, până a trecut la cele veșnice. În semn de cinstire și recunoștință pentru binecuvântarea acestor meleaguri încărcate de sfințenia lui, la prăznuirea a 360 ani de la trecerea în neființă și a 60 de ani de la canonizare.