Un preșcolar care nu se site vinovat după ce încalcă o regulă sau care nu reacționează la afecțiunea primită din partea celor din jur nu îi îngrijorează întotdeauna pe părinți, dar asemenea comportamente pot fi asociate cu probleme de comportament în clasa întâi.

Acestea au fost rezultatele unui studiu realizat în cadrul Universității din Michigan, care a avut scopul de a identifica diferite tipuri de probleme care apar în copilăria timpurie.

Comportamentele problematice din copilăria timpurie tind să se îmbunătățească în timp. Când acest lucru nu se întâmplă însă până în clasele primare, copiii tind să aibă mai multe comportamente violente la adolescență și maturitate.

Cercetările pe acest subiect au fost realizate ai mult asupra copiilor de vârste mai mari sau adolescenți.

Autorii studiului arată că: “Preșcolarii trec prin schimbări fizice și psihologice rapide, care fac această perioadă dificilă pentru părinți, dar și o perioadă importantă pentru a-i ajuta pe copii să își îmbunătățească comportamentele. Adulții care sunt violenți au dat deseori semne de comportamente problematice timpurii. Astfel, concentrându-ne asupra apariției și dezvoltării problemelor înainte ca acestea să devină severe este important pentru prevenirea unei vieți pline de violență sau delincvență.”

Studiul a implicat 240 de preșcolari și părinții lor, iar datele au fost colectate din partea părinților când copiii aveau 3 ani și din partea cadrelor didactice, când copiii aveau 6 ani. De asemenea copiii au fost implicați în realizarea de sarcini care au fost observate și analizate de către cercetători.

Studiul a identificat trei tipuri de comportamente problematice la vârsta de 3 ani: comportament opoziționist, comportamente specifice tulburării ADHD și comportamente legate de lipsa emoțiilor.

Copiii cu comportamente de opoziție au fost descriși de către părinți ca fiind deseori furioși, frustrați și având dificultăți în reglarea emoțiilor. Copiii cu probleme specifice tulburării ADHD au avut dificultăți legate de concentrarea atenției în timpul sarcinilor din studiu. Iar copiii cu un nivel scăzut de emoții au prezentat mai puțină empatie, vinovăție sau reglare morală a comportamentelor. Aceștia din urmă, caracterizați de un nivel scăzut de empatie, au avut și cel mai ridicat nivel de probabilitate de a continua aceste comportamente în clasa întâi.

„O idee esențială pentru părinți și cadre didactice este că mulți copii au comportamente problematice și agresive în primii ani de viață, însă există diferitte tipuri de comportamente problematice care necesită intervenții diferite dacă comportamentul nu scade pe măsură ce copiii se apropie de vârsta școlară.”, adaugă autorii. De exemplu, copiii care nu dau dovadă de empatie, au un nivel mai ridicat de risc și au nevoie de sprijin pentru a înțelege nevoile emoționale ale celor din jur.

Sursa: ScienceDaily.com

Sursa foto: Freepik.com