Meserii traditionale dintr-un colt de sat...Viisoara

Clasa a 8-a
Scoala Gimnaziala Viisoara, Viisoara, Cluj

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VIIŞOARA
COMUNA VIIŞOARA
JUDEŢUL CLUJ
PROIECT EDUCATIONAL
MESERII TRADIŢIONALE DINTR-UN COLŢ DE SAT …. VIIŞOARA
•
OBIECTIVELE PROIECTULUI
– valorificarea patrimoniului cultural din localitatea Viişoara, privind meşteşugurile tradiţionale, respectiv unele dintre obiceiurile care încă se mai păstrează în comună;
– promovarea educaţiei artistice şi a tradiţiilor locale; aceasta ţintă strategică urmăreşte dezvoltarea la elevi şi cadrele didactice a abilităţilor de a proiecta şi realiza în echipă activităţi şcolare şi extraşcolare prin care să se urmărească recunoaşterea meseriilor tradiţionale locale şi reconsiderarea şcolii ca păstrătoare a acestor meserii. Totodată se are în vedere creşterea ofertei extracurriculare şi de petrecere a timpului liber prin activităţi cu impact în şcoală şi în comunitate.
– dezvoltarea capacităţii de cercetare, documentare, organizare şi transmitere a informaţiilor despre patrimoniul cultural local; această activitate caută să-i antreneze pe elevi în luarea de interviuri respectiv să-şi dezvolte abilităţile de comunicare prin discuţii libere care să asigure un bun feed-back;
Rezultatul Activitatilor:
• A). Prelucrarea lemnului (dogăritul)
• Kudor Eugen . S-a născut în anul 1939 în Huedin iar din anul 1977 a început să practice meseria de dogar în localitatea Viisoara unde şi locuieşte de 38 de ani. A învăţat meseria de la tatăl său. Meseria pe care o practică presupune confecţionarea de butoaie pentru vin, butoaie pentru pălincă, buţi şi căzi. Lemnul pe care îl foloseşte îl obţine din pădure: lemnul de frăgar şi agăţ, pentru obţinerea butoaielor iar lemnul de cireş pentru confecţionarea buţilor şi căzilor.
• INSTRUMENTE FOLOSITE: robanc; cutitoaie; tocile de apă; compas; gater; rindele; cuţite cu foiţe de oţel, barda.
B). Prelucrarea fierului (fierăritul
• Şimandi Ovidiu. S-a născut în anul 1955 şi locuieşte în Viişoara, nr. 798. A învăţat meseria de la Popa Remus care a fost calfă. A lucrat ucenic 3 ani la C.A.P., la Lengyel Iosif; 4 ani calfă a lucrat obligatoriu prezent în contract. La SMT a lucrat ca fierar confectionând colţi de grapă, la ciocan pneumatic. Apoi, la CIOARA VIIŞOARA a potcovit cai, a reparat căruţe şi a întreţinut elevatorul. În anul 1981 la, ISCT a practicat meseria de fierar de forjă; în anul 1994 în atelierul propriu a potcovit cai, a reparat balamale mari, scoabe, a ascuţit fier de plug, săpător.
• INSTRUMENTE FOLOSITE: nicovala; cuptor închis şi deschis; menghină; ciocane; cleste; polizor; masă de scule.
• MATERIALE: OLC 37, OLC 45, OLC 26, OLC 60.
C)Împletitor de nuiele
• Bojodi Zoltan. S-a născut în anul 1962, 19 mai, în localitatea Viişoara, judeţul Cluj unde
• şi locuieşte la numărul 1428 F. A învăţat meseria de la tatăl său, care a fost un model în ceea ce priveşte inovaţia proprie, practicând astfel această meserie pe cont propriu de la vârsta de 22 de ani. Ca şi materiale foloseşte răchita, pe care o culege de pe marginea apei, dar pe care o prelucrează într-un mod specific în funcţie de anotimp (vara nuiaua se decojeşte, iar toamna se fierbe pentru a se putea decoji, după care se lasă la uscat timp de 8 ore, se sortează, se secţionează în fâşii după care trebuie din nou udată). Actualmente, lucrează la comandă, pentru florării, ocazii speciale, sau diferite cereri din partea clienţilor. Rezultatul acestei munci se concretizează în׃ măsuţe şi fotolii împletite, coşuri, tot felul de obiecte ornamentale încântătoare.
Concluzii
• Informaţiile asimilate privind utilitatea lor pentru comunitate nu au făcut altceva decat să ne apropie şi mai mult de ceea ce înseamnă meşteşug, valoare, tradiţia locului cu obiceiurile specifice zonei noastre. De asemenea s-a încercat determinarea respectiv conturarea identităţii culturale specifice locului care este o sursă vie datorită puterii creatoare a oamenilor respectiv a integrităţii lor faţă de meşteşugurile pe care aceştia le practică. Motiv pentru care ne-am asumat un rol, dar în acelaş timp o obligaţie şi anume aceea de a promova aspectele pozitive, optimismul creatorilor de valori, deoarece acest lucru ne îmbogăţeşte şi constituie un instrument de cunoaştere şi de apropiere reciprocă.
• Totodată este util ca şi ceilalţi să cunoască patrimoniul comunei Viişoara, întrucât astfel putem să stabilim prin ce ne asemănăm sau diferenţiem de o altă zonă; cultura fiind astfel mai bine înţeleasă şi preţuită. În acelaş timp, are loc o incursiune în ceea ce priveşte ocupaţiile, meşteşugurile ori unele obiceiuri, dar şi un prilej de a ne familiariza cu preţioase mărturii privind ingeniozitatea, originalitatea şi spiritul creator al oamenilor din această zonă.

Propus de: andreeatodea | 07.02.2014 19:26

0 comentarii

Mulţumesc 19 voturi