Nu aş fi făcut acest comentariu, dacă nu aş fi constatat că autorul a făcut, la rându-i, două comentarii foarte critice la două materiale postate recent, tot aici: „optica” şi „Acum vă veţi putea convinge că pământul se roteşte”. Cum puţin mai jos se găsea materialul discutat, am făcut efortul să văd cum lucrează un „ochi critic” şi din păcate, am constatat că „parul” din acest „ochi” este destul de mare, faţă de „paiul” din alţi ochi … Mergând pe principiul „Orice naş îşi are naşul”, iată unele observaţii cu privire la material.

Gramaticale -
Scrierea cu majuscule şi unde trebuie şi unde nu trebuie; exemplu: „Efectele Static si Dinamic ale Forţei”. Nu se spune „instrumentul de măsură al forţei”, ci „instrumentul de măsură a forţei”. Un alt dezacord: „proprietate a forţei elastică”, în loc de „proprietate a forţei elastice”. Inconsecvenţa în scrierea cu diacritice.

Ştiinţifice -
Folosirea termenului de „arc”, în loc de cel consacrat, „resort”. Afirmaţia: „Forţa deformatoare este direct proporţională cu deformaţia” este greşită, pentru că efectul (deformaţia) este proporţional cu cauza (forţa) şi nu invers. Relaţia matematică vectorială a forţei elastice este greşită, contrazicându-se cu însăşi definiţia exprimată în cuvinte.
Unitatea de măsură a forţei (newton) se scrie cu minusculă, nu cu majusculă, doar simbolul se scrie cu majusculă (N), iar prefixul kilo are prescurtarea k, nu K. De asemenea, notaţia consacrată pentru deformare este cu x (minusculă), nu cu X (majusculă). Se foloseşte termenul de „a agăţa”, în loc de a „atârna”. La determinarea experimentală a constantei elastice, autorul a uitat să precizeze că forţa elastică, la stabilirea echilibrului, este egală ca mărime cu greutatea corpului „agăţat” de resort, adică folosind notaţiile autorului, F = G.

Părţi din prezentarea aceasta se regăsesc şi înalte două materiale ale aceluiaşi autor, „FortaDeformatoare si FortaElastica” şi „Interactiunea,Forta,Greutatea” (ortografia îi aparţine autorului), ca urmare observaţiile de aici sunt valabile şi pentru materialele respective. În plus, acestea mai conţin şi alte greşeli. Astfel, în primul material citat, apare formularea: „Pentru a putea măsura greutatea unor corpuri grele trebuie să alegem fie un dinamometru cu arc de constantă elastică mare(mai solid).” În al doilea material apare scris „î-şi”, greşeală grosolană şi inadmisibilă la un profesor, fie el şi de fizică. De asemenea, un alt dezacord, de data asta în caz: „a unei nave cosmice ajunsă pe LUNĂ”, în loc de „a unei nave cosmice ajunse pe LUNĂ”. Tot aici, apare „KiloNewton”, în loc de „kilonewton” Apoi se înşiră nişte deosebiri dintre masă şi greutate, complet inutile. Mai simplu era să fi precizat că masa este mărimea fizică ce măsoară o proprietate fundamentală a corpurilor (inerţia), în timp ce forţa este mărimea fizică ce măsoară intensitatea, tăria interacţiunii dintre corpuri.

Oricum, acestea sunt „copilării”, faţă de un aspect mult mai important, care trebuie lămurit. La gimnaziu ne mai putem permite mici inexactităţi, dar la liceu deja rigurozitatea ştiinţifică trebuie să caracterizeze orice lecţie. Dacă în acest material (pentru clasa a IX-a) elevul află că forţa are două efecte (static şi dinamic), ce să mai înţeleagă el, când doar cu câteva lecţii în urmă a învăţat despre principiul al doilea al dinamicii, care afirmă că „dacă o forţă acţionează asupra unui corp, îi imprimă acestuia o acceleraţie (…)”?!
De fapt, este greşit să se spună că forţa are două efecte, în realitate aceasta are unul singur, imprimarea unei acceleraţii (acesta ar fi aşa-zisul efect dinamic). Cel de-al doilea aşa-zis efect (static), deformarea corpurilor, nu este nicidecum unul static, pentru că însăşi deformarea presupune mişcare şi, pe de altă parte, el este un efect datorat nu unei singure forţe, ci concurenţei unui număr de (cel puţin) două forţe (cea deformatoare şi cea internă, care se opune deformării). Echilibrul acestora se realizează pentru o nouă formă a corpului, ceea ce da aparenţa de efect static.
În concluzie, clasificarea aceasta a efectelor forţei este cel puţin discutabilă şi poate duce la confuzii grave, fiind deci necesară renunţarea la ea.
De altfel, prin manualele de liceu nu am mai întâlnit-o, ea rămânând doar prin unele de gimnaziu (preluată din altele mai vechi).

Îmi cer scuze pentru comentariul de mai sus, el era destinat materialului „Efectele Static si Dinamic ale Forţei”, al aceluiaşi autor, dar, nu ştiu cum, probabil am greşit eu, comentariul a ajuns aici. Şi dacă tot e să comentez, să o fac şi aici. Întrucât părţi din materialul citat se regăsesc şi în acesta („Forta gravitationalã - Lectie si test interactiv de evaluare”), evident, erorile corespunzătoare apar şi ele, iar comentariile mele sunt valabile şi aici.
Greşeli gramaticale: „oameniii”; „îndeprtează”; scrierea cu majuscule şi unde trebuie şi unde nu trebuie; exemplu: „Legea Atracţiei Universale”, în schimb „soarele”; inconsecvenţa în scrierea cu diacritice;
Greşeli ştiinţifice: unitatea de măsură a forţei (newton) se scrie cu minusculă, nu cu majusculă, doar simbolul se scrie cu majusculă (N), iar prefixul kilo are prescurtarea k, nu K.. „… el are tot 70Kg dar se simte foarte uşor şi pluteşte!” UNDE, că pe Lună nu e atmosferă!!!. Se înşiră nişte deosebiri dintre masă şi greutate, complet inutile, mai simplu era să fi precizat că masa este mărimea fizică ce măsoară o proprietate fundamentală a corpurilor (inerţia), în timp ce forţa este mărimea fizică ce măsoară intensitatea, tăria interacţiunii dintre corpuri. Dacă ţinem cont de definiţia dată în material greutăţii („greutatea unui corp este forţa de atracţie cu care Pământul acţionează asupra sa”), afirmaţia anterioară, cum că „Greutatea unui corp NU este aceeaşi în orice loc din univers” este cel puţin discutabilă.
O confuzie gravă apare în afirmaţia: „câmpul gravitaţional e caracterizat de acceleraţia gravitaţională g”, confuzia intervenind între acceleraţia gravitaţională şi intensitatea câmpului gravitaţional. Cele două nu pot fi nicidecum confundate, acceleraţia fiind prezentă numai ca rezultat al acţiunii forţei gravitaţionale asupra unui corp aflat în câmpul gravitaţional, pe când intensitatea câmpului gravitaţional este o mărime caracteristică acestui câmp.
Nu se precizează faptul important că valorile numerice date pentru acceleraţia gravitaţională pe Pământ şi pe Lună sunt cele de la nivelul solului.
În enunţul legii atracţiei universale (de la care lipseşte exprimarea analitică) se vorbeşte de faptul că „între oricare două corpuri există forţe de atracţie gravitaţionale …”, în realitate, forţa respectivă fiind una singură.
Exprimarea „Forţele de atracţie gravitaţională dintre ele fiindcă sunt foarte mici faţă de greutăţile lor(care sunt forţele cu care Pământul-care are o masa uriaşă le atrage)”, pe lângă faptul că nu are predicat în propoziţia principală, conţine şi o greşeală ştiinţifică. Forţa de atracţie dintre două corpuri de mase mici nu se observă Nu din cauza atracţiei Pământului, ci din cauza frecării. Dacă aceasta este redusă suficient, se poate constata efectul atracţiei universale (vezi experienţa Cavendish).
În rest, materialul este interesant şi, cu corecţiile de rigoare, poate fi folosit la clasă, dar numai la gimnaziu, nu şi la liceu.

atractiv, frumos prezentat, si bine conceput. O lectie cu care fiica mea a invatat cu placere ! Multumim !"

Pentru utilizatorul laurentziu_roshu:
îmi pare rău, dar jucăm la categorii diferite. Am realizat suficiente materiale, e drept, nepublicate pe acest site. Cele mai relevante se pot găsi la adresa: http://www.ad-astra.ro/cstanescu. În plus, ar mai fi şi vreo zece cărţi. Totuşi, există şi pe acest site ceva, la adresa: http://www.didactic.ro/disciplina?did=4&what=planuri&pid=56010&type=3&cat_id=4.
Faptul că am scris "pagini intregi de comentarii" este pentru că am avut ce comenta. Dacă aceste comentarii au fost negative este numai vina dv., greşelile vă aparţin, eu doar le-am semnalat. Dacă nu suportaţi critica, mai bine nu mai postaţi materiale. Dacă sunteţi convins că nu am dreptate, răspundeţi punctual, la obiect, nu cu afirmaţii generale. Am văzut că sunteţi adeptul lozincii comuniste "Numai cine nu munceşte, nu greşeşte!", dar trebuie să vă spun că ea nu este deloc adevărată. Uitaţi-vă chiar pe acest site şi veţi găsi o mulţime de exemple contrare, de lucruri bine făcute, sau de oameni care acceptă observaţiile făcute de alţii şi chiar mulţumesc pentru ele. În schimb, dv. criticaţi (uneori fără temei) pe alţii, dar nu suportaţi criticile altora. Renunţaţi la convingerea că sunteţi un fel de "guru" al acestui site, lăsaţi pe alţii să vă judece şi vă va fi mai bine.
Altfel, s-auzim numai de bine!

Pentru maria_2007: felicitări pentru fiica dv., care a reuşit să înveţe folosind un material prost (dacă situaţia este reală)!

Pentru utilizatorul laurentziu_roshu:
îmi pare rău, dar jucăm la categorii diferite. Am realizat suficiente materiale, e drept, nepublicate pe acest site. Cele mai relevante se pot găsi la adresa: http://www.ad-astra.ro/cstanescu. În plus, ar mai fi şi vreo zece cărţi. Totuşi, există şi pe acest site ceva, la adresa: http://www.didactic.ro/disciplina?did=4&what=planuri&pid=56010&type=3&cat_id=4.
Faptul că am scris "pagini intregi de comentarii" este pentru că am avut ce comenta. Dacă aceste comentarii au fost negative este numai vina dv., greşelile vă aparţin, eu doar le-am semnalat. Dacă nu suportaţi critica, mai bine nu mai postaţi materiale. Dacă sunteţi convins că nu am dreptate, răspundeţi punctual, la obiect, nu cu afirmaţii generale. Am văzut că sunteţi adeptul lozincii comuniste "Numai cine nu munceşte, nu greşeşte!", dar trebuie să vă spun că ea nu este deloc adevărată. Uitaţi-vă chiar pe acest site şi veţi găsi o mulţime de exemple contrare, de lucruri bine făcute, sau de oameni care acceptă observaţiile făcute de alţii şi chiar mulţumesc pentru ele. În schimb, dv. criticaţi (uneori fără temei) pe alţii, dar nu suportaţi criticile altora. Renunţaţi la convingerea că sunteţi un fel de "guru" al acestui site, lăsaţi pe alţii să vă judece şi vă va fi mai bine.
Altfel, s-auzim numai de bine!

Pentru maria_2007: felicitări pentru fiica dv., care a reuşit să înveţe folosind un material prost (dacă situaţia este reală)!

Domnule Roşu, nu credeţi că aţi putea face altceva, mai util, decât să-mi daţi mie replica? Dacă tot nu aţi priceput ce am spus, oricum este inutil să mai continuăm.
Un ultim comentariu: eu recunosc şi apreciez munca fiecăruia, deci şi pe a dumneavoastră. Aveţi numeroase materiale pe acest site, dar poate ştiţi dictonul latin "Non multa sed multum". Dacă tot vă plângeţi de lipsă de timp, faceţi mai puţin, dar mai bun. Şi consultaţi-vă cu un profesor de limba română, înainte de a publica ceva.
Vă urez succes în activitate şi s-auzim numai de bine!

Domnule Rosu, utilizatorul Stănescu mi-a dat şi mie lecţii de limba română citicându-mă că nu ştiu să scriu termenul: vâscos (comentând că aş crede că vine de la vâsc). Nu vă mai piedeţi timpul cu replici inutile, mai ales că are impresia că este la o "categorie superioară". Mai vrea să aibă întotdeauna şi ultimul cuvânt.

Exact, este inutil sa mai comentam si sa pierdem timpul cu acest domn Stanescu, care este penibil!