PĂSTRAREA TRADIŢIILOR STRĂMOŞEŞTI ŞI PROMOVAREA FOLCLORULUI LOCAL PRIN ACTIVITĂŢI ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE

PODOLEANU IOANA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII POGONEŞTI

Motto :,,...datinile ,proverbele,muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor,iar cu ele se poate constitui trecutul lor îndepărtat.Căci nu există bucurii mai de preţ ca averea de cuget şi simţire inclusă şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor în adâncul sufletului românesc ,al moşilor şi strămoşilor noştri.”
ALEXANDRU VLAHUŢĂ

Am considerat că îndemnul lui Constantin Noica :,,În cultură nimic nu trebuie pierdut ,totul trebuie transmis şi reânoit “este de bun augur mai ales că acum tehnica a luat o amploare deosebită ,majoritatea tinerilor accesează reţelele de internet nemaifiind implicaţi în cunoaşterea adevăratelor comori ale poporului nostru.
Este lăudabilă iniţiativa unor şcoli ,instituţii ,inspectorate ,printre care şi şcoala dumneavoastră de a organiza simpozioane de nivel naţional pe teme de tradiţii locale,folclor ,patrimoniu.
Simpozioanele pe aceste teme trebuie să se constituie într-o modalitate funcţională prin intermediul căreia dascălii pot lua contact direct cu valorile culturale ,se pot întoarce la izvoare ,la tot ceea ce este mai autentic ,pentru păstrarea identităţii naţionale .
Tradiţiile populare româneşti rămân tezaurul nostru cel mai de preţ şi trebuie să facem tot ce se poate pentru ca ele să se păstreze vii în mintea copiilor şi a oamenilor.
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferind cele mai eficiente şi oportune modalităţi de valorificarea tradiţiilor ,obiceiurilor şi datinilor populare locale şi naţionale.
Conştientizarea ,transferul de cunoştinţe prin intermediul activităţilor şcolare şi extraşcolare trebuie organizate astfel încât patrimoniul cultural să poată fi valorificat atât de elevi cât şi de comunităţile locale .
Patrimoniul valoric naţional trebuie îmbogăţit şi transmis din generaţie în generaţie prin procesul educaţional.Educaţia urmăreşte familiarizarea cu valorile naţionale materiale şi moral-spirituale;renaşterea ,valorizarea şi perpetuarea tradiţiilor ;utilizarea potenţialului educativ al datinilor şi obiceiurilor calendaristice populare ;formarea conştiinţei naţionale ;educarea civismului ,umanismului.
Şi în cadrul şcolii noastre ,ŞCOALA CU CLASELE I-VIII POGONEŞTI,cadrele didactice împreună cu elevii au preocupări pentru păstrarea portului popular ,a tradiţiilor şi a folclorului din zona noastră,ştiut fiind faptul că folclorul este singura şcoală care a existat şi a continuat să existe ca izvor mereu viu şi prezent.
În acest sens în Planul comun de muncă al şcolii ne-am propus următoarele obiective :
• dezvoltarea interesului pentru cunoaştera,pastrarea şi transmiterea portului popular românesc ,a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului nostru;
• cunoaştera folclorului şi preţuirea acestuia ;
• dezvoltarea la elevi a respectului faţă de înaintaşi ;
• identificarea şi cunoaşterea portului popular,a tradişiilor şi folclorului din zona noastră;
• dezvoltarea la elevi a capacităţilor de a interpreta cântece populare româneşti;
• învăţarea unor paşi de dans popular;
• formarea unor trăsături morale pozitive folosind în joc proverbe,zicători ,stigături;
• însuşirea unor abilităţi de ţesut,cusut,confecţionare de măşti ;
• cunoaşterea succesiunii sărbătorilor religioase şi manifestările folclorice destinate lor;
Pentru realizarea acestor obiective am realizat parteneriate cu Asociaţia ,,Tinere vlăstare 2000”,Muzeul sătesc ,, Căsuţa răzeşului”, Corala ,,Răzeşii”,cu comunitatea locală.
În urma colaborării au fost formate şi antrenate formaţii de dansuri populare,grupuri vocale precum şi interpreţi de muzică populară.

ACTIVITĂŢI REALIZATE

• confecţionarea unor panouri decorative pentru ornarea holurilor şcolii şi a sălilor de clasă;
• realizarea unor expoziţii cu lucrări ale elevilor :ouă pictate, măşti confecţionate de elevi şi părinţi;
• achiziţionarea de costume populare;
• participarea la şezători populare ;de ziua mărţişorului când elevii deapănă şi legende legate de Baba Dochia şi de simbolul mărţişorului ;de ziua Sfântului Andrei,;de Joia mare etc.
• prezentarea de programe artistice la serbări şcolare,la sărbătorile satului şi ori de câte ori se ivesc prilejuri;
• colectarea de la locuitorii satului a unor materiale şi produse necesare dotării muzeului sătesc;
• iniţierea unui grup de eleve de clasele a VII-a şi a VIII-a în arta tesutului şi cusutului în parteneriat cu Consiliul Judeţean al Culturii .
• în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii ,la două din clsele învăţământului primar s –a luat ca opţional ,, Dăinuim prin cânt şi joc”
Prin aceste activităţi urmărim să dezvoltăm atitudini valorice faţă de cultură ,să le formăm la elevi o cultură moral –spirituală,o cultură naţională.
Activităţile şcolare şi extraşcolare de conservare şi promovare a folclorului autohton dezvoltă un comportament motivat,cultivă sentimente de bunătate,caritate,toleranţă respect,demnitate ,de personalizarea individului şi conturarea identităţii sale.

REZULTATE AŞTEPTATE

• petrecerea timpului liber îmbinând utilul cu plăcutul;
• dezvoltarea spiritului de echipă;
• desfăşurarea unor şezători literare şi populare ;
• perfecţionarea activităţii grupurilor folclorice din şcoală şi promovarea activităţii lor in judeţ şi la nivel naţional după posibilităţi ;
• îmbogăţirea repertoriului cu materiale culese din comunitate acestea ilustrând dragostea,dorul,jocul,durerea,deznădejdea,eroii,
• prezentarea unor şezători literare la lecţii demonstrative în cadrul comisiilor metodice şi a cercurilor pedagogice.

ROLUL SI IMPORTANŢA ŞEZĂTORILOR
IN EDUCAŢIA ELEVILOR

Şezătorile constituie un mijloc complex de educaţie, deoarece îi familiarizează pe copii cu unele elemente de folclor, contribuind astfel la dezvoltarea dragostei pentru tradiţiile populare, le dezvoltă dragostea pentru frums, pentru armonie, le cultivă rabdarea, stăpânirea de sine, spiritual de echipă. Datinile şi obiceiurile populare ne reprezintă si constituie o adevarată,, valută’’ a ţării noastre, apreciată în lume, fapt care determină dorinţa de a cunoaşte frumuseţea si naturaleţea obiceiurilor, a folclorului autentic, a portului popular şi a graiului local. De asemenea au rolul de cunoaştere de către copii a specificului zonei si a frumuseţilor din jur.
Şezătorile sunt reuniuni cu caracter educativ-cultural, la care sunt antrenaţi elevii şi fiecare participant îşi aduce contribuţia cu o glumă, o ghicitoare, un cântec,interpretarea unor dansuri, dramatizarea unor poveşti.
Şezătorile, fară un efort deosebit, constituie serbări în miniatură, organizate într-un cadru mai restrâns, dar cu o eficienţă educativă mai mare.
Şezatorile se pot organiza cu ocazia unui eveniment din viaţa poporului, a satului. Acestea trezesc in conştiinţa copiilor sentimentele de dragoste faţă de popor.
O frumoasă traditie, pastrată de la batrânii satului, pe care o scot la iveală din lada de zestre ,mai ales în serile lungi de iarnă este sezatoarea, ce încă nu şi-a pierdut identitatea in mediul rural. În cadrul organizării şezătorilor , elevii cos la gherghf, scarmănă si torc lână, împletesc, cioplesc, împletesc obiecte din pănuşi de porumb.La aceste şezători , elevii vin îmbracaţi in costume populare autentice. Şezătorile se desfăşoară la Muzeul sătesc,,CASA RAZESULUI’’,din Pogoneşti sau în scoală, într-o sală de clasă,decorată cu obiecte ţărăneşti.
Cu prilejul programelor distractive elevii iau cunoştinţă cu foarte multe realizari,dând posibilitatea verificării intregului material artistic însuşit de elevi într-o anume temă,consolidând şi perfecţionând calitatea păstrării şi reproducerii acestuia. În acest cadru, îi ajutăm pe elevi să se obişnuiască cu publicul, să-şi învingă emoţile.
Valoarea deosebitş a şezătorilor este determinată,pe de o parte de conţinutul educativ al materialului utilizat,cât şi calitatea artistică a acestuia,iar pe de altă parte de modul de organizare şi de antrenare a elevilor
La final ,elevii sunt răsplătiţi cu produse specifice zonei:floricele de porumb, colăcei, turte, mere, gutui, nuci .
Obiceiul şezătorii se păsrează la sate datorită unor oameni cu suflet mare, ce nu vor uita datinile si obiceiurile, transmise din generatie in generatie.
La noi, in satul POGONEŞTI, obiceiurile şi tradiţiile sunt duse mai departe de către grupul folcloric ,,RĂZEŞII”, condus de domnul învăţător ANDREI DUMITRU ce antrenează şi elevii din şcoaslă la colecţionarea de obiecte de o valoare inestimabilă.

CONCLUZII

Folclorul reprezintă oglinda vie a existenţei poporului român ,o dovadă grăitoare a străvechii unităţi culturale a poporului român.
Imensul tezaur folcloric al poporului nostru constituie o componentă valoroasă a acestei moşteniri.Valorificând cu copiii tradiţia folclorică în cadrul diverselor activităţi şcolare şi extraşcolare realizăm un important act cultural şi educativ.
Prin varietatea folclorului copii pot să cunoască ,să înţeleagă şi să preţuiască mai mult trecutul glorios al poporului nostru ,ocupaţia ,obiceiurile,sentimentele ,năzuinţele generaţiilor de ieri .
Simpozioanele cu secţiuni axate pe teme de folclor şi tradiţii constituie acţiuni educative de promovarea artei ca mijloc de păstrare a adevăratelor valori morale şi a frumusetii relaţiilor interumane şi interetnice

BIBLIOGRAFIE

1. Revista ,,Învăţământul primar nr 3-4 ,1999 ed Discipol”
2. MIHAI POP -,,Obiceiuri tradiţionale româneşti “.Editura Univers ,Bucureşti 1999.
3. Wikipedia-Enciclopedie liberă –Despre folclor.

PĂSTRAREA TRADIŢIILOR STRĂMOŞEŞTI ŞI PROMOVAREA FOLCLORULUI LOCAL PRIN ACTIVITĂŢI ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE

PODOLEANU IOANA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII POGONEŞTI

Motto :,,...datinile ,proverbele,muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor,iar cu ele se poate constitui trecutul lor îndepărtat.Căci nu există bucurii mai de preţ ca averea de cuget şi simţire inclusă şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor în adâncul sufletului românesc ,al moşilor şi strămoşilor noştri.”
ALEXANDRU VLAHUŢĂ

Am considerat că îndemnul lui Constantin Noica :,,În cultură nimic nu trebuie pierdut ,totul trebuie transmis şi reânoit “este de bun augur mai ales că acum tehnica a luat o amploare deosebită ,majoritatea tinerilor accesează reţelele de internet nemaifiind implicaţi în cunoaşterea adevăratelor comori ale poporului nostru.
Este lăudabilă iniţiativa unor şcoli ,instituţii ,inspectorate ,printre care şi şcoala dumneavoastră de a organiza simpozioane de nivel naţional pe teme de tradiţii locale,folclor ,patrimoniu.
Simpozioanele pe aceste teme trebuie să se constituie într-o modalitate funcţională prin intermediul căreia dascălii pot lua contact direct cu valorile culturale ,se pot întoarce la izvoare ,la tot ceea ce este mai autentic ,pentru păstrarea identităţii naţionale .
Tradiţiile populare româneşti rămân tezaurul nostru cel mai de preţ şi trebuie să facem tot ce se poate pentru ca ele să se păstreze vii în mintea copiilor şi a oamenilor.
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferind cele mai eficiente şi oportune modalităţi de valorificarea tradiţiilor ,obiceiurilor şi datinilor populare locale şi naţionale.
Conştientizarea ,transferul de cunoştinţe prin intermediul activităţilor şcolare şi extraşcolare trebuie organizate astfel încât patrimoniul cultural să poată fi valorificat atât de elevi cât şi de comunităţile locale .
Patrimoniul valoric naţional trebuie îmbogăţit şi transmis din generaţie în generaţie prin procesul educaţional.Educaţia urmăreşte familiarizarea cu valorile naţionale materiale şi moral-spirituale;renaşterea ,valorizarea şi perpetuarea tradiţiilor ;utilizarea potenţialului educativ al datinilor şi obiceiurilor calendaristice populare ;formarea conştiinţei naţionale ;educarea civismului ,umanismului.
Şi în cadrul şcolii noastre ,ŞCOALA CU CLASELE I-VIII POGONEŞTI,cadrele didactice împreună cu elevii au preocupări pentru păstrarea portului popular ,a tradiţiilor şi a folclorului din zona noastră,ştiut fiind faptul că folclorul este singura şcoală care a existat şi a continuat să existe ca izvor mereu viu şi prezent.
În acest sens în Planul comun de muncă al şcolii ne-am propus următoarele obiective :
• dezvoltarea interesului pentru cunoaştera,pastrarea şi transmiterea portului popular românesc ,a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului nostru;
• cunoaştera folclorului şi preţuirea acestuia ;
• dezvoltarea la elevi a respectului faţă de înaintaşi ;
• identificarea şi cunoaşterea portului popular,a tradişiilor şi folclorului din zona noastră;
• dezvoltarea la elevi a capacităţilor de a interpreta cântece populare româneşti;
• învăţarea unor paşi de dans popular;
• formarea unor trăsături morale pozitive folosind în joc proverbe,zicători ,stigături;
• însuşirea unor abilităţi de ţesut,cusut,confecţionare de măşti ;
• cunoaşterea succesiunii sărbătorilor religioase şi manifestările folclorice destinate lor;
Pentru realizarea acestor obiective am realizat parteneriate cu Asociaţia ,,Tinere vlăstare 2000”,Muzeul sătesc ,, Căsuţa răzeşului”, Corala ,,Răzeşii”,cu comunitatea locală.
În urma colaborării au fost formate şi antrenate formaţii de dansuri populare,grupuri vocale precum şi interpreţi de muzică populară.

ACTIVITĂŢI REALIZATE

• confecţionarea unor panouri decorative pentru ornarea holurilor şcolii şi a sălilor de clasă;
• realizarea unor expoziţii cu lucrări ale elevilor :ouă pictate, măşti confecţionate de elevi şi părinţi;
• achiziţionarea de costume populare;
• participarea la şezători populare ;de ziua mărţişorului când elevii deapănă şi legende legate de Baba Dochia şi de simbolul mărţişorului ;de ziua Sfântului Andrei,;de Joia mare etc.
• prezentarea de programe artistice la serbări şcolare,la sărbătorile satului şi ori de câte ori se ivesc prilejuri;
• colectarea de la locuitorii satului a unor materiale şi produse necesare dotării muzeului sătesc;
• iniţierea unui grup de eleve de clasele a VII-a şi a VIII-a în arta tesutului şi cusutului în parteneriat cu Consiliul Judeţean al Culturii .
• în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii ,la două din clsele învăţământului primar s –a luat ca opţional ,, Dăinuim prin cânt şi joc”
Prin aceste activităţi urmărim să dezvoltăm atitudini valorice faţă de cultură ,să le formăm la elevi o cultură moral –spirituală,o cultură naţională.
Activităţile şcolare şi extraşcolare de conservare şi promovare a folclorului autohton dezvoltă un comportament motivat,cultivă sentimente de bunătate,caritate,toleranţă respect,demnitate ,de personalizarea individului şi conturarea identităţii sale.

REZULTATE AŞTEPTATE

• petrecerea timpului liber îmbinând utilul cu plăcutul;
• dezvoltarea spiritului de echipă;
• desfăşurarea unor şezători literare şi populare ;
• perfecţionarea activităţii grupurilor folclorice din şcoală şi promovarea activităţii lor in judeţ şi la nivel naţional după posibilităţi ;
• îmbogăţirea repertoriului cu materiale culese din comunitate acestea ilustrând dragostea,dorul,jocul,durerea,deznădejdea,eroii,
• prezentarea unor şezători literare la lecţii demonstrative în cadrul comisiilor metodice şi a cercurilor pedagogice.

ROLUL SI IMPORTANŢA ŞEZĂTORILOR
IN EDUCAŢIA ELEVILOR

Şezătorile constituie un mijloc complex de educaţie, deoarece îi familiarizează pe copii cu unele elemente de folclor, contribuind astfel la dezvoltarea dragostei pentru tradiţiile populare, le dezvoltă dragostea pentru frums, pentru armonie, le cultivă rabdarea, stăpânirea de sine, spiritual de echipă. Datinile şi obiceiurile populare ne reprezintă si constituie o adevarată,, valută’’ a ţării noastre, apreciată în lume, fapt care determină dorinţa de a cunoaşte frumuseţea si naturaleţea obiceiurilor, a folclorului autentic, a portului popular şi a graiului local. De asemenea au rolul de cunoaştere de către copii a specificului zonei si a frumuseţilor din jur.
Şezătorile sunt reuniuni cu caracter educativ-cultural, la care sunt antrenaţi elevii şi fiecare participant îşi aduce contribuţia cu o glumă, o ghicitoare, un cântec,interpretarea unor dansuri, dramatizarea unor poveşti.
Şezătorile, fară un efort deosebit, constituie serbări în miniatură, organizate într-un cadru mai restrâns, dar cu o eficienţă educativă mai mare.
Şezatorile se pot organiza cu ocazia unui eveniment din viaţa poporului, a satului. Acestea trezesc in conştiinţa copiilor sentimentele de dragoste faţă de popor.
O frumoasă traditie, pastrată de la batrânii satului, pe care o scot la iveală din lada de zestre ,mai ales în serile lungi de iarnă este sezatoarea, ce încă nu şi-a pierdut identitatea in mediul rural. În cadrul organizării şezătorilor , elevii cos la gherghf, scarmănă si torc lână, împletesc, cioplesc, împletesc obiecte din pănuşi de porumb.La aceste şezători , elevii vin îmbracaţi in costume populare autentice. Şezătorile se desfăşoară la Muzeul sătesc,,CASA RAZESULUI’’,din Pogoneşti sau în scoală, într-o sală de clasă,decorată cu obiecte ţărăneşti.
Cu prilejul programelor distractive elevii iau cunoştinţă cu foarte multe realizari,dând posibilitatea verificării intregului material artistic însuşit de elevi într-o anume temă,consolidând şi perfecţionând calitatea păstrării şi reproducerii acestuia. În acest cadru, îi ajutăm pe elevi să se obişnuiască cu publicul, să-şi învingă emoţile.
Valoarea deosebitş a şezătorilor este determinată,pe de o parte de conţinutul educativ al materialului utilizat,cât şi calitatea artistică a acestuia,iar pe de altă parte de modul de organizare şi de antrenare a elevilor
La final ,elevii sunt răsplătiţi cu produse specifice zonei:floricele de porumb, colăcei, turte, mere, gutui, nuci .
Obiceiul şezătorii se păsrează la sate datorită unor oameni cu suflet mare, ce nu vor uita datinile si obiceiurile, transmise din generatie in generatie.
La noi, in satul POGONEŞTI, obiceiurile şi tradiţiile sunt duse mai departe de către grupul folcloric ,,RĂZEŞII”, condus de domnul învăţător ANDREI DUMITRU ce antrenează şi elevii din şcoaslă la colecţionarea de obiecte de o valoare inestimabilă.

CONCLUZII

Folclorul reprezintă oglinda vie a existenţei poporului român ,o dovadă grăitoare a străvechii unităţi culturale a poporului român.
Imensul tezaur folcloric al poporului nostru constituie o componentă valoroasă a acestei moşteniri.Valorificând cu copiii tradiţia folclorică în cadrul diverselor activităţi şcolare şi extraşcolare realizăm un important act cultural şi educativ.
Prin varietatea folclorului copii pot să cunoască ,să înţeleagă şi să preţuiască mai mult trecutul glorios al poporului nostru ,ocupaţia ,obiceiurile,sentimentele ,năzuinţele generaţiilor de ieri .
Simpozioanele cu secţiuni axate pe teme de folclor şi tradiţii constituie acţiuni educative de promovarea artei ca mijloc de păstrare a adevăratelor valori morale şi a frumusetii relaţiilor interumane şi interetnice

BIBLIOGRAFIE

1. Revista ,,Învăţământul primar nr 3-4 ,1999 ed Discipol”
2. MIHAI POP -,,Obiceiuri tradiţionale româneşti “.Editura Univers ,Bucureşti 1999.
3. Wikipedia-Enciclopedie liberă –Despre folclor.

as vrea sa trimit si eu materiale pentru didactic.ro.trebuie verificate de cineva anume?