„Ca și scrisul, cititul este un mod de a protesta împotriva insuficințelor vieții, un mod de a trăi viețile multiple pe care am fi dorit să le avem, când de fapt nu dispunem decât și abia de una sigură.” (Mario Vargas Llosa – Elogiul lecturii și ficțiunii – discursul de acceptare a premiului Nobel pentru Literatură, 2010).
Într-o lume invadată de mijloace electronice, lectura unei cărţi reprezintă una din plăcerile vieţii care ne permite să evadăm în orice colț al lumii.
Există studii care sugerează faptul că lectura poate improviza starea de bine şi poate contribui la prelungirea vieţii. În cadrul acestora s-a demonstrat faptul că lectura reduce stresul prin distragerea de la grijile zilnice.
Mai mult, cititul ajută la construirea unor rezerve cognitiv-procesuale ce pot compensa pierderile celulare la nivelul creierului cauzate de înaintarea în vârstă şi de anumite boli asociate acesteia. În lumina celor spuse, lectura trebuie privită nu numai ca o capacitate a oamenilor de a descifra şi folosi informaţiile tipărite, ci şi ca o abilitate de viaţă, ca un comportament ce contribuie la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate şi ale echilibrului mental.