• Acasă
• Despre Proiect
• Diseminare proiect
• Echipa
• Contact

 0 

Diseminare proiect

Rezumatul cursurilor urmate
1. INTERCULTURALITATEA – PROFESOR: GISELLE POU
„Eu sunt eu” şi „Eu sunt altul”
Demersul intercultural presupune că eşti în măsură să-ţi modifici imaginea de sine, imaginea apartenenţei la o cultură naţională. În acest sens trebuie să ne debarasăm de prejudecăţi, să refuzăm tabu-urile, să asigurăm un climat de încredere şi libertate, să acceptăm să fim în acelaşi timp OBIECT, SUPORT şi OBIECTIV pentru ceea ce învăţăm. Abordând acest demers, pornim în întâmpinarea CELUILALT, dar vom ajunge la cunoaşterea de sine, vom porni în căutarea celuilalt ca şi cum ne-am întoarce acasă, ne vom trăi pe noi înşine ca pe un altul, deoarece altul face parte din noi.
2. SOCIETATEA FRANCEZĂ – profesor: SYLVIE FERAL
„Les Français sous toutes les coutures” METRO/janvier 2015, sources INSEE
Societatea franceză în câteva cifre şi date statistice demografice şi socio-economice pentru o primă vedere de ansamblu a Franţei din ziua de azi.
Cunoaşterea identităţilor regionale, identităţi văzute ca scheme de apartenenţă, un principiu unificator.
Cântecul Ma France de Jean Ferrat pentru a ilustra adjectivul rebelă, unul din cele zece adjective alese pentru a schiţa portretul societăţii franceze actuale. Zece adjective care o califică şi o explică, punând-o sub reflectorul istoriei pentru a-i înţelege mai bine evoluţia.
Prezentarea sistemului educativ francez. Misiunile şcolii: transmiterea de cunoştinţe şi de valori specifice sistemului politic republican; şcoala lui Jules Ferry: „laică, gratuită şi obligatorie”. Instrucţia publică şi formarea cetăţeanului.
3. UNIVERSUL BASMULUI PENTRU A FAVORIZA EXPRIMAREA ORALĂ – profesor: CAROLE MARCONI
După ce am realizat o recapitulare a principalilor culegători de folclor, respectiv a rolului pe care Charles Perrault l-a jucat şi continuă să-l joace şi în ziua de azi în Franţa (el figurează inclusiv în programa de bacalaureat), am intrat cu adevărat în universul minunat al basmului tradiţional prin intermediul unor exerciţii ludice şi variate care ne-au permis să scoatem în evidenţă cunoştinţe, intuiţii şi emoţii pe care le credeam de mult uitate.
• A reconstrui un fragment de text şi a spune cărui basm îi aparţine („puzzle de classe”);
• Descrierea şi definirea unor personaje în acţiune. Despre ce basm este vorba? („Şi dacă vă spun…”);
• A se identifica cu un personaj de basm şi a se prezenta în faţa colectivului clasei (cu sau fără anumite constrângeri gramaticale – „cutia cu personaje”);
• A asocia, apoi a disocia un personaj cu un element care îi aparţine în scopul de a inventa începuturi de poveşti (jocul de cărţi).
4. A ÎNVĂŢA O LIMBĂ PRIN INTERMEDIUL OPEREI DE ARTĂ – PROFESOR: MARIE BRETONNIER
Integrarea practicilor artistice la orele de limba franceză –fle – reprezintă o reabilitare a artelor care devin vectorii principali ai introducerii limbajului culturii în vocabularul activ al elevilor, în numele principiilor CECR, demers care nu face decât să îmbogăţească practicile cotidiene ale activităţii didactice.
Utilizează cântecul francofon
Actualmente, cântecele cu text cult, autorii-compozitori-interpreţi au vântul la pupa. Francezii sunt în căutare de sens.
În clasă putem combina activitatea de învăţăre a limbii cu plăcerea de a asculta. Cântecul rămâne un vector ludic şi motivant. El permite elevului să descopere franceza orală în toată diversitatea ei. Cântecele contemporane permit să urmărim în direct tendinţele limbii franceze. Oferta este bogată în sonorităţi, elemente lingvistice şi tematice de calitate. Putem face apel la stiluri muzicale diferite, dinamizând şi diversificând astfellecţiile. Elementele pe care le putem valorifica din punct de vedere lingvistic variază în funcţie de cântec. Putem aprofunda şi lărgi spectrul elementelor exploatate didactic prin activităţi de exprimare orală sau scrisă. Sarcinile de realizat vizează competenţe diverse, atât fonetice (pronunţie, debit, ritm al frazei, plasarea corectă a accentului…), cât şi lexicale sau culturale.

Limba franceză prin intermediul teatrului
Învăţarea unei limbi străine nu se adresează doar intelectului. Ea implică participarea întregii personalităţi, în toată complexitatea ei fizică şi psihologică. Pentru că limba este un tot; ea este făcută din sonorităti, din ritmuri, dar ea este făcută în egală măsură şi din priviri, gesturi, tăceri, elanuri, emoţii, joc şi creativitate.
Memorizarea, de exemplu, este o modalitate unică de a intra în universul limbii ţintă, de a descoperi greutatea cuvintelor. Se ajunge astfel constituirea unui vocabular pasiv.
Cele 10 cuvinte.
Versul declanşator.