Preşcolarii sunt dominaţi de spiritul de independenţă, imaginaţie bogată, curiozitate şi interes pentru joc. Jocul, ca mijloc de deprindere , dar şi de cunoaştere, îndeplineşte cu precădere acumulările pe care trebuie să le dobăndească copilul în momentul intrării lui în şcoală. Un mijloc adecvat prin care se formează copiilor calităţi de personalitate comportamentală, este jocul.
Jucarie … Joc … fac parte din acelasi câmp semantic

Școala are un rol foarte important în formarea copilului și, de ce nu, și a părinților, printr-o comunicare permanentă între profesori și părinți. Cele două autorități prezente în viața copilului își pun amprenta asupra felului în care acesta se dezvoltă.
Societatea actuală face eforturi să reconsidere familia ca instituție umană și să-i acorde rolul principal în rezolvarea problemelor sale. Dezvoltarea științelor socio-umane demonstrează că experiențele primilor ani din viața copiilor sunt hotărâtoare pentru devenirea personalității lor. De foarte multe ori părinții nu însă capabili să-și rezolve propriile probleme cu copiii lor. Folosesc autoritatea excesivă, violența sau sunt indiferenți, nu observă când copiii au probleme.

Școala are un rol foarte important în formarea copilului și, de ce nu, și a părinților, printr-o comunicare permanentă între profesori și părinți. Cele două autorități prezente în viața copilului își pun amprenta asupra felului în care acesta se dezvoltă.
Societatea actuală face eforturi să reconsidere familia ca instituție umană și să-i acorde rolul principal în rezolvarea problemelor sale. Dezvoltarea științelor socio-umane demonstrează că experiențele primilor ani din viața copiilor sunt hotărâtoare pentru devenirea personalității lor.

Când vorbim despre educația părinților, nu ne referim la nivelul de studii al acestora, ci la nivelul de informare și abilitare cu privire la responsabilitățile care le revin. Nu de puține ori auzim despre tineri proveniți din familii modeste, care excelează în diferite domenii pentru că părinții au fost permanent preocupați de dezvoltarea armonioasă a copilului, s-au informat și chiar și în lipsa mijloacelor financiare, au reușit să valorifice aptitudinile copilului. Întâlnim totodată și opusul acestor situații, numeroase exemple negative ale copiilor provenind din familii înstărite sau de intelectuali care și-au pierdut direcția în viață.