ABORDĂRI METODICE NOI ÎN PREDAREA GRAMATICII ÎN GIMNAZIU

ABORDĂRI METODICE NOI ÎN PREDAREA GRAMATICII ÎN GIMNAZIU

De-a lungul activității mele didactice am remarcat faptul că
domeniul Elemente de construcție a comunicării este dificil de
predat datorită faptului că este mai puțin atractiv pentru elevi,
presupunând un volum mai mare de informații ce trebuie reținute.
Astfel, dacă la Lectură elevii rețin „povestea” și dau frâu
liber imaginației, în ceea ce privește noțiunile de limbă apar
blocaje, confuzii, oboseala și lipsa motivației pentru
învățare.
Formarea noțiunilor gramaticale și a capacității de a opera cu
ele este de o importanță capitală pentru studierea limbii
române. În didactica tradițională, predarea noțiunilor
gramaticale punea accent pe transmiterea cunoștințelor și pe
memorarea acestora, fără o însușire conștientă și activă din
partea elevilor. Didactica modernă propune asimilarea activă de
informații concretizată printr-o învățare prin comunicare, prin
colaborare, prin crearea de situații de învățare centrate pe
disponibilitatea și dorința de cooperare a elevilor, pe implicarea
lor directă și activă.
Însușirea noțiunilor de limbă nu se reduce la preluarea lor de-a
gata de către elevi de la profesorul care le predă. Gramatica este
un domeniu cu noțiuni, reguli, definiții, care se însușesc
conștient în vederea unei exprimări corecte. În acest sens,
elevii trebuie activizați permanent pe parcursul acestor lecții,
trebuie puși în situația de a face eforturi intelectuale pentru
dobândirea cunoștințelor, ceea ce duce la dezvoltarea
capacității de învățare: atenția, spiritul de observație,
memoria și gândirea logică precum și operațiile acestora.
În general, în predarea categoriilor gramaticale, profesorii de
limba și literatura română utilizează într-o pondere destul de
mare metodele tradiționale, considerând că cele moderne pot fi
utilizate mai mult la lecțiile de literatură. De aceea, voi oferi
aici câteva metode ce pot fi adaptate și utilizate în cadrul
lecțiilor ce vizează noțiuni de limbă:
1. Brainstormingul
Pronumele de politețe- clasa a V-a
 Fiecare veți da exemple, timp de trei minute, de cât mai multe
situații de comunicare în care se pot utiliza pronumele de
politețe .
2. Turul galeriei
Verbul- clasa a VI-a
 Se formează grupuri de câte 4 elevi.
 Comunicarea sarcinii de lucru: Scrieți o compunere cu titlul
„Povestea verbului” în care să utilizați toate cele trei
moduri de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul și în
care să surprindeți principalele caracteristici ale acestei
părți de vorbire. Aveți la dispoziție 15 minute!
 Elevii rezolvă sarcina de lucru, fiind monitorizați de
profesor.
 Expunerea produselor: Fiecare grupă expune pe pereții clasei
foile de flipchart pe care au scris compunerile.
 Turul galeriei: Grupurile de elevi trec pe la fiecare exponat,
citesc compunerile, fac comentarii și observații critice pe care
le notează pe o coală albă alăturată.
 Grupurile revin la locul inițial, își reexaminează
compunerile, comparându-le cu ale celorlalte grupuri și răspund
la eventualele întrebări.
3. Metoda cadranelor
Formele pronumelui personal- clasa a V-a
Cadranul I
Forme accentuate singular
N. Ac. D. G. V.
Persoana I
Persoana a II-a
Persoana a III-a Cadranul II
Forme accentuate plural
N. Ac. D. G. V.
Persoana I
Persoana a II-a
Persoana a III-a
Cadranul III
Forme neaccentuate singular
N. Ac. D. G. V.
Persoana I
Persoana a II-a
Persoana a III-a Cadranul IV
Forme neaccentuate plural
N. Ac. D. G. V.
Persoana I
Persoana a II-a
Persoana a III-a

4. Eseul de cinci minute
Propoziția subordonată subiectivă- clasa a VIII-a
 Comunicarea sarcinii de lucru: Scrieți un eseu în care să
prezentați ce ați învățat astăzi referitor la subordonata
subiectivă și în care să formulați o întrebare pe care o mai
aveți în legătură cu acest tip de subordonată. Aveți la
dispoziție 5 minute!
 Activitatea individuală: Elevii redactează eseurile.
 Se strâng eseurile și se trec în revistă întrebările
formulate de elevi.

5. Jocul didactic
Acrostihul
Substantivul- clasa a V-a
 Alcătuiți o listă cu substantive, pornind de la partea de
vorbire pe care o vom studia astăzi:
SARE
UMĂR
BANANĂ
STILOU
TREN
ARDEI
NEAM
TANC
IZVOR
VULPE
Tabloul cu litere
Adverbul- clasa a VII-a
 În decurs de cinci minute, alcătuiește cât mai multe adverbe
din literele cuprinse în căsuțele de mai jos:
A T L S F V
E G C O R A
C A E U C M
V P T I L B
N S D N I U
Ghicitorile
Pronumele- clasa a V-a
 Recunoașteți partea de vorbire din următoarea ghicitoare:
Când substantivul a plecat,
Alt șef în urmă a lăsat.
Cât timp îl înlocuiește,
Aceleași funcții îndeplinește.
Cine este?

Găsește-ți perechea
 Asociază persoanei tale un tip de pronume învățat care crezi
că te caracterizează (de exemplu, Andrei- nehotărât, Alin-
posesiv, Gabriel- negativ).
6. Mozaicul
Propoziția subordonată subiectivă- clasa a VIII-a
 Se formează cinci grupuri de baștină de câte 4 elevi.
Profesorul împarte, astfel, tema de studiat în patru subteme:1.
Elemente regente ale subiectivei; 2. Elemente de relație; 3.
Contragerea și expansiunea subiectivei; 4. Topica și punctuația.
 Se formează grupurile de experți, prin numărare de la 1 la 4,
și sunt explicate sarcinile de lucru: fiecare grup de experți
primește o subtema pe care o va studia timp de 15 minute (grupul 1-
subtema 1, grupul 2- subtema 2, … .)
 Elevii revin la grupurile de baștină și predau conținuturile
în care au devenit experți.

BIBLIOGRAFIE
1. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru
gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
2. Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii şi literaturii
române- Ghid pentru susţinerea examenelor de definitivare şi de
acordare a gradelor didactice, Editura Corint, Bucureşti, 2010.
3. *** Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu;
Cadru de referinţă M.E.N..