Aplicarea metodelor moderne de învățământ

Predarea este o sarcină complexă, cu multe fațete. O listă de
metode sau tehnici de predare ar include multe idei și exemple, iar
prezentarea lor completă se regăsește în cărți întregi. Cu
toate acestea, este posibil să le grupăm în categorii generale de
metode sau tehnici de predare, care sunt esențiale pentru o predare
eficientă.
Este responsabilitatea profesorului să folosească o varietate de
metode de predare care sunt potrivite cu strategia aleasă, astfel
încât situația educativă să răspundă următoarelor
deziderate: învățarea să fie adaptată la toate tipurile de
elevi și să satisfacă nevoile lor diverse; să ia în considerare
atât strategiile didactice, cât și conținutul programelor de
studiu pentru diferitele domenii ale cunoașterii prin metodele
alese să se dezvolte atitudinile, abilitățile și cunoștințele
care facilitează învățarea independentă.
Studiile de caz
Studiile de caz sunt scenarii bazate pe situații din viața reală
și la care elevii sunt rugați să răspundă. Elevii trebuie
încurajați să dezvolte ei înșiși studii de caz pe baza unor
situații pe care le consideră interesante sau îi afectează.
Profesorii ar trebui să construiască un dosar de studii de caz pe
baza situațiilor pe care le observă în viața de zi cu zi în
clasă, în școală, în comunitate sau în mass-media. Aceste
studii de caz vor putea reprezenta scenarii excelente la care elevii
vor fi invitați să sugereze opțiuni, să ia în considerare
consecințele și să sugereze un plan de acțiune pentru a face
față situației.
Grupuri de învățare prin cooperare
Când elevii lucrează în grupe, fiecare membru al grupului trebuie
să conlucreze pentru atingerea obiectivului de învățare.
Succesul se bazează pe performanța grupului în ansamblu, mai
degrabă decât pe cea a fiecărui membru din grup. Există mai
multe metode pentru structurarea activităților de învățare prin
cooperară. Acestea au în comun următoarele caracteristici:
• grupurile de învățare cooperativă sunt eterogene;
• aceste activități funcționează cel mai bine în grupuri de
la doi până la cinci membri;
• activitatea este structurată astfel încât necesită
participarea fiecărui membru al grupului la îndeplinirea sarcinii;
• fiecare membru trebuie să cunoască și să-și îndeplinească
propriile responsabilități în cadrul grupului;
• profesorul oferă instrucțiuni explicite și evaluează
abilităților de cooperare.
Iată câteva abilități de cooperare dobândite de elevi în
cadrul lucrului pe grupe:
• recunosc contribuțiile altora;
• verifică existența unui consens;
• își exprimă dezacordul în mod civilizat;
• îi încurajează pe ceilalți;
• oferă sprijin;
• invită pe alții să se exprime;
• își mențin calmul sau reduc tensiunea;
• unii dintre ei joacă rol de mediator;
• răspund la ideile exprimate;
• își împărtășesc sentimentele;
• își felicită colegii.
• elevii au posibilitatea de a reflecta individual și în grup
despre modul în care funcționează grupul;
Profesorul poate să utilizeze grile de evaluare sau a un jurnal de
bord care facilitează reflecția asupra funcționării
activităților în grupurile de învățare cooperativă.
Adaptări:
Inițial, profesorul formează grupele. Atunci când elevii sunt
familiarizați cu principiile învățării prin cooperare, pot
începe să primească responsabilitatea alegerii membrilor
grupurilor lor, cu condiția să respecte principiul
eterogenității.
Activitățile din grupurile de învățare cooperativă ajută la
dezvoltarea diferitelor obiective ale disciplinelor de studiu. Ele
pot contribui la:
• dezvoltarea la elevi a respectului pentru ceilalți și o
înțelegere a nevoilor, intereselor și abilităților celorlalți;
• promovarea colaborării;
• îmbunătățirea respectului de sine al elevilor;
• încurajarea elevii să își asume responsabilitatea pentru
propria lor învățare.
Bibliografie:
1. Cerghit, I., (2006), Metode de învăţământ. Iaşi, Polirom.
2. Cucos, C., (2006), Pedagogie. Iaşi, Polirom
3. Oprea C.-L., (2008), Strategii didactice interactive, Bucureşti,
E.D.P
Exemple practice de aplicare a metodelor moderne de învățământ
(Studiu) – EDICT