Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile de învățământ profesional și tehnic

Învăţământul profesional şi tehnic deţine un rol cheie în procesul de dezvoltare economică şi socială care se desfăşoară în România, prin modul în care răspunde provocărilor unei societăţi bazate pe cunoaştere, precum şi procesului de globalizare.
La nivel european investiţia în capitalul uman este esenţială, iar formarea profesională reprezintă o componentă importantă a învăţării pe tot parcursul vieţii.
Calitatea formării profesionale a elevilor din învățământul profesional și tehnic depinde de politicile şi strategiile elaborate la nivel european, cât şi naţional. De aceea politicile şi strategiile elaborate la nivel european şi naţional trebuie să aibă în vedere modernizarea învăţământului profesional pentru a putea permite tinerilor elevi obţinerea de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe relevante pentru piaţa muncii în scopul ocupării unui loc de muncă, dar şi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Pentru creşterea calităţii formării elevilor din învățământul profesional și tehnic în vederea integrării cu succes pe piaţa muncii este necesar să se stabilească o serie de priorităţi ale modernizării formării profesionale, după cum urmează:
- creşterea atractivităţii şi a calităţii formării profesionale;
- realizarea schimbului de bune practici prin împărtăşirea experienţelor de învăţare şi diseminarea cunoştinţelor şi a experienţelor;
- colaborarea permanentă prin implicarea activă a partenerilor socială şi a tuturor actorilor implicaţi în formarea profesională;
- crearea unei legături mai strânse între analiza ofertei şi cererii pe piaţa muncii şi coparticiparea la decizie a tuturor actorilor interesaţi;
- informarea tinerilor din mediul rural pentru alegerea unei meserii adaptate nevoilor particulare ale acestora;
- stimularea interesului elevilor din mediul rural, în vederea alegerii unei forme de învăţământ preuniversitar tehnic sau profesional din dorinţa de a dobândi competenţe şi aptitudini necesare practicării unei meserii cerute pe piaţa muncii şi nu ca alternativă la eşecul examenului de capacitate;
- dezvoltarea unei relaţii de colaborare cu părinţii elevilor, prin implicarea acestora în vederea orientării profesionale a copiilor, elevii şi adolescenţii din mediul rural având acces limitat la informaţiile privind domeniul profesional și tehnic.
În prezent elevii intră demotivaţi în şcoala profesională sau în liceul tehnologic, ţara noastră având nevoie de meseriaşi performanţi, adaptaţi unei pieţe a muncii în continuă schimbare.
Începând cu anul şcolar 2012-2013, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a înfiinţat învăţământul profesional cu durata de doi ani, iar din anul 2014-2015 funcţionează învăţământul profesional cu durata de trei ani după clasa a VIII-a, prin aceasta urmărindu-se creşterea procentului alocat pregătirii practice a elevilor, la sediul diferiţilor agenţi economici, programele de învăţământ fiind realizate de către specialişti din industrie, în scopul realizării corespondenţei cu realităţile pieţei muncii .
Pe de altă parte, adaptarea instruirii la particularităţile individuale ale elevilor este o necesitate în contextul societăţii actuale. Pentru a-i învăţa pe elevi să înveţe mai uşor, pentru realizarea unui învăţământ activ-formativ, stilul de lucru, procedeele şi metodele au o deosebită importanţă. De multe ori există o discrepanţă între eforturile care se fac pentru realizarea unei calităţi superioare a actului educaţional şi rezultatele care se obţin.
În timpul activităţii la clasă am constatat că elevii din ciclul secundar inferior întâmpină dificultăţi în însuşirea noţiunilor de specialitate. Pentru a oferi posibilitatea însuşirii de către toţi elevii a unui nivel optim de cunoştinte şi tehnici utile de lucru este necesar să se ţină cont de următoarele aspecte:
- în toate formele de predare - evaluare să se ţină cont de stilurile de învăţare ale elevilor;
- trezirea interesului pentru aplicarea în practică a cunoştintelor dobândite în cadrul orelor de specialitate, în cazul de faţă, “Măsurări electrice” prin intermediul experimentului de laborator, metodă didactică prin care elevii provoacă intenţionat un proces sau fenomen.
Experimentul de laborator, prin utilizarea şi integarea adecvată a acestuia în lecţii, precum şi cunoaşterea stilurilor de învăţare ale elevilor, pot duce la creşterea eficienţei învăţării noţiunilor de specialitate şi prin aceasta la un progres şcolar semnificativ al elevilor din învățământul profesional și tehnic.
În prezent cererea de pe piaţa muncii este mai mare decât oferta, companiile care au nevoie de meseriaşi fiind în deficit în continuare pe diferite domenii, ele căutând resursa umană bine pregătită din punct de vedere teoretic cât şi practic. Fără mediul de afaceri, şi o viziune pe termen lung privind strategia coerentă în învăţământul profesional şi tehnic sistemul nu se poate dezvolta într-un cadru adecvat.