Aspectele privind personalitatea micului școlar

spectele privind personalitatea micului școlar
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GH.LAZĂR,,
LOC. ZALĂU, JUD. SĂLĂJ
PROF.ÎNV. PRIMAR MARIAN GINA MARIANA

Moriss Stein a întocmit o listă de caracteristici de personalitate, care au fost considerate ca fiind asociate cu individul creativ.Iată o parte dintre aceste caracteristici.
• este o persoană activă;
• manifestă curiozitate;
• se autoafirmă, are inițiativă;
• e prea puțin inhibat, prea puțin formal, prea puțin convențional;
• are persistența motivului, are dragoste și capacitate de muncă;
• este independent și autonom;
• este crtitic în mod constructiv;
• este bine informat, are o întinsă scară de interese, este multilateral
• este intuitiv și emfatic;
Aceste însușiri nu caracterizează toate un singur individ. O persoană înalt-creativă poate să aibă mai multe din aceste însușiri, decât una mai puțin creativă. Parte din aceste caracteristici sau ,,mugurii” lor, la care aș adăuga o doză de entuziasm și vitalitate, pot fi observate și la micii școlari cu potențial creativ ridicat.
Cei mai importanți și mai eficienți factori pentru dezvoltarea personalității sunt mediul școlar și activitățile specifice lui. Statutul de școlar sporește importanța socială a ceea ce realizează copilul la această vârstă. Solicitările sistematice și de durată, precum și exigențele progresive structurează și consolidează aptitudinile apărute în preșcolaritate și formează altele noi. Pot apărea aptitudini pentru poezie, compoziții sau matematică, iar rezultatele să fie notabile.
Trăsăturile caracteriale sunt consolidate având rol important în reglarea activității și relațiilor școlarului mic. Școala dezvoltă și trăsături caracteriale noi precum : punctualitatea, sârguința, conștiinciozitatea, perseverența, spiritul de organizare, disciplina și altele. Pot apărea și atitudini care împiedică concretizarea unui potențioal bun: indiferența, neglijența, dezorganizarea sau superficialitatea.
Conștiința morală a școlarului mic parcurge o fază de trecere spre autonomia morală Referindu-se la noua fază a dezvoltării conștiinței morale, J.Piajet sublinia: ,,sentimentele morale, legate la început de o autoritate sacră, dar care fiind exterioară, nu poate să impună decât obediență relativă, evoluează în sensul unui aspect natural și al unei reciprocități, ale cărei efecte de decentrare sunt mai porfunde și mai durabile”( J.Piajet, B Inhelder, 1976, pag.107)
Imaginea de sine se cristalizează mai bine sub influența rezulatului școlar și prin confruntarea și compararea cu ceilalți. Imaginea de sine poate influența autoaprecierile.
Însușirile individuale de personalitate se reliefează tot mai mult în comportamentul școlarului.Confruntările sau conflictele care au loc între micii școlari, îi determină să se orienteze din când în când spre sine.
Micul școlar are conștiința apartenenței la grupul –clasă și a locului său. Cei buni la învățătură sunt aleși lideri, iar cei slabi sunt marginalizați. Cei din urmă riscă să găsească atenția și acceptarea de are are nevoie în alte grupuri care să-i influențeze negativ.
Dascălul trebuie să contribuie la dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, acesta contribuind nu numai la reușita școlară, ci și la pregătirea pentru ciclurile următoare și integrarea în societate.

BIBLIOGRAFIE
• Cosmovici, Andrei & Iacob, Luminiţa, 2008, Psihologia şcolară, Editura Polirom, Iaşi.
• Şchiopu, U., 2009, Psihologia copilului, Editura România Press, Bucureşti.
• Şchiopu, Ursula, Verza, Emil, Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981;