Cartea, izvor de cunoaștere. Interese și atitudini față de lectură.

Școala Gimnazială Comuna Pănătău
Comisia metodică Limbă și comunicare
Demers didactic: Cartea, izvor de cunoaștere. Interese și atitudini față de lectură.
(desfășurat în prima săptămână de școală)
Propunător: prof. RADU BIANCA ELENA
Responsabil comisie metodică: prof. RADU BIANCA ELENA
An școlar: 2020 – 2021

DEMERS DIDACTIC
CARTEA, IZVOR DE CUNOAȘTERE. INTERESE ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE LECTURĂ.

Motivația: prin acest demers didactic, se dorește stimularea interesului elevilor pentru lectură, deoarece profesorul mizează pe apropierea lumii literaturii de lumea lor, de preocupările specifice vârstei, folosindu-se de mijloace de învățare în care elevii se regăsesc, de jocuri, activități de lectură și scriere creativă, care le formează gustul pentru citit, le stimulează gândirea, imaginația, creativitatea și le dezvoltă plăcerea de a scrie.

De asemenea, demersul didactic este valoros deoarece are un impact deosebit asupra elevului deoarece profesorul face apel la cunoștințele anterioare ale acestuia despre comunicare, elemente de construire a unui mesaj oral și/sau scris pentru a-și atinge toate obiectivele lecției stabilite la începutul demersului didactic ( Cartea, izvor de cunoaștere. Interese și atitudini față de lectură).
În plus, acest demers didactic ține pasul cu schimbările produse în sistemul de învățământ: predarea în sistem online și/sau fizic, schimbarea programei școlare, a manualelor școlare, a structurii EN – VIII, dar și a subiectelor prevăzute pentru EN – VI, dezvoltarea celor opt competențe cheie recomandate de Comisia Europeană.
Noi, în calitatea de formatori, trebuie să ținem cont că actul educațional are ca principal scop pregătirea tânărului pentru viață, adaptarea acestuia în societate, ancorarea lui la realitate, la faptele concrete de viață, contribuind la transformarea cunoștințelor în deprinderi, în abilități necesare reușitei pe plan personal și profesional. De aceea, întregul demers didactic trebuie construit riguros, prin alegerea și selectarea celor mai adecvate mijloace și strategii centrate pe elev, care să permită dezvoltarea competențelor cheie la elevi, precum și implicarea și responsabilizarea acestora.

COMPETENȚE: Cognitive/operaționale:
La sfărșitul demersului didactic, elevul este capabil:

C1 – să redacteze anumite poezii și teme creative porind de la materialul educativ utilizat la clasă;
C2 – să pornească de la situații concrete de viață (prima carte citită, ultima carte citită) pentru a realiza mesaje orale și scrise;
C3 – să utilizeze anumite jocuri de cuvinte în realizarea unui slogan publicitar al unei edituri prin care să promoveze cititul în rândul tinerilor;
C4 – să alcătuiască un scurt interviu ce conține întrebări adresate scriitorului preferat;
C5 – Să identifice care este rolul cărților în viața oamenilor, pornind de la un material educativ accesat pe youtube: De ce nu ne place să citim?
C6 – Să distingă limbajul literar de cel cotidian, standard, raportându-se la propriile sarcini de lucru (realizarea unor poezii despre carte, realizarea unui slogan, realizarea unui afiș pentru o editură utilizând mijloace IT);
C7: Să realizeze semne de carte folosind anumite simboluri, expresii, citate, materiale;

Afective:
C8 – Să manifeste interes pentru rezolvarea sarcinilor date;
C9 – Să manifeste dorinţă de a rezolva cât mai multe exerciţii/situaţii-problemă;
C10 – Să dea dovadă de spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul grupului;
C11 – Să manifeste grijă pentru felul în care își construiesc răspunsurile orale și pentru felul în care scriu;

Băncile vor fi așezate în formă de ”U” pentru a li se permite elevilor menținerea contactului vizual, deosebit de important în construirea demersului didactic sub forma dezbaterii, a cooperării între interlocutori (elev – elev; profesor – elevi; profesor – elevi - invitați).

Metode didactice: schimbul de rol (interviul), exercițiul de creativitate, observația, dezbaterea, scaunul autorului, lectura model, ciorchinele, exercițiul de creativitate (realizarea unei poezii despre carte, realizarea unui semn de carte, inserând desene, imagini, jocuri de cuvinte, citate celebre), conversația, învățarea prin cooperare, învățarea prin descoperire.
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe de elevi.
Resurse materiale : diverse materiale pentru realizarea semnelor de carte (foi de bloc de desen, hartie colorată, autocolant, lipici, culori etc), manualele și caietele elevilor, laptopul, videoproiector.
Resurse umane: colectivul clasei a VI – a; elevii cu capacitatea proprie de învățare; cunoștințele anterioare ale elevilor.
Resurse de timp: 85 minute
Evaluare: responsabilul activității urmărește capacitatea elevilor de a asculta și de a interpreta anumite informații pe care le descoperă în timpul vizionării materialului educativ accesat. De asemenea, coordonatorul urmărește cum recită elevii anumite poezii redactate de ei, cum construiesc întrebările pentru un interviu, maniera în care elevii răspund la anumite întrebări și seriozitatea cu care tratează temele de discuție.
BIBLIOGRAFIE:
Programa școlară de Limba și Literatura Română pentru clasele V – VIII, București, 2017
Norel M., Dragu M., Bucurenciu P.. : Manual pentru clasa a VI a Limba și Literatura Română, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2018;
Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999;
Suport de curs CRED: Modulul 1 – Un nou Curriculum național pentru învățământul primar și gimnazial – conceptualizări necesare;
Suport de curs CRED: Modulul 2 – Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialității;
Material youtube: https://www.youtube.com/watch?v=C4edJ54Zkqs De ce nu ne place să citim?

PARCURGEREA DEMERSULUI DIDACTIC

1. Moment organizatoric (2 minute)
Profesorul stabilește ordinea în clasă și creează o atmosferă propice desfășurării lecției în bune condiții.

2. Reactualizarea cunoștințelor (5 minute)

Dezvoltarea competențelor de comunicare în limba română prin participarea elevilor la situații diverse de comunicare, prin formularea unor răspunsuri personale .

Profesorul roagă câtiva elevi să prezinte tema. Aceștia au avut de realizat o compunere cu titlul ”Eu, cititorul!” Tema putea fi realizată în caiete sau redactată la calculator, prin introducerea anumitor animații.
3. Captarea atenției (6 minute)

Dezvoltarea competențelor de comunicare în limba română prin exprimarea punctului de vedere în legătură cu cele ascultate, prin implicarea elevilor la interacțiuni verbale de comunicare, prin depășirea unor blocaje emoționale prin interacțiunile verbale pe care profesorul le propune elevilor.

Profesorul îi roagă pe elevi să se întoarcă în trecut pentru a-și aminti prima carte pe care ei au auzit-o în copilărie. Pentru a destinde atmosfera și pentru a-i ajuta pe elevi să capete încredere, să fie dornici de a răspunde, profesorul utilizează o înregistrare cu niște copii de 4 – 6 ani care povestesc despre cărțile preferate.

4. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor (1 minut)

Profesorul le spune elevilor că astăzi vor discuta despre Cartea, izvor de cunoaștere. Interese și atitudini față de lectură. Elevii își notează titlul lecției în caietele lor.

5. Consolidarea noilor cunoștințe (20 minute)

Dezvoltarea competenței a învăța să înveți este însușită de către elevi prin învățarea, prin cooperare și dezbaterea realizată la nivelul clasei.
Profesorul pornește de la materialul educativ accesat pe youtube:
https://www.youtube.com/watch?v=C4edJ54Zkqs De ce nu ne place să citim? După vizionarea acelui film, profesorul realizează pe tablă un ciorchine. Elevii trebuie să noteze cât mai multe aspecte pozitive pe care cărțile le aduc în viața oamenilor. Răspunsurile elevilor vor fi notate pe tablă. Apoi, profesorul le propune elevilor să scrie figuri de stil, structuri cât mai expresive pentru a descrie cartea. Toate aceste structuri vor fi integrate în scurte poezii despre carte.
6. Obținerea performanței (20 minute)
Dezvoltarea competențelor de comunicare, inclusiv competențele matematice și competențele de bază prin științe și tehnologii, prin completarea unor diagrame, planșe, hărți conceptuale sau prin realizarea unor materiale educative.
Profesorul le cere elevilor să completeze un tabel prin care să precizeze cât timp petrec săptămânal citind. Discuția va fi condusă spre cartea preferată, scriitorul preferat, astfel că,
profesorul le propune elevilor să realizeze un set de întrebări pe care le-ar adresa scriitorului preferat. După această discuție, profesorul înmânează fiecărei grupe câte un plic. În fiecare plic se află citate despre carte, imagini, cuvinte pe care ei trebuie să le folosească pentru a realiza un semn de carte.

7. Evaluare (20 minute)

Dezvoltarea competențelor de sensibilizare și scriere creativă și competențele sociale și civice. Pe parcursul activității pot fi interogați și invitații prezenți la această activitate: scriitori locali, bibliotecara școlii, colegi din alte clase.

În continuare, elevii trebuie să rezolve următoarele sarcini de lucru:
1). Persoanele din jurul nostru au preocupări și pasiuni diferite.
Cum poți afla, de exemplu, cui îi place să citească, fără a-i formula o astfel de întrebare? Menționează două indicii care ți-ar putea demonstra acest lucru.

2). Elevii își vor imagina că sunt scriitori.
Tocmai ai scris o carte adresată copiilor. Prezintă această carte publicului într-o manieră atractivă și interactivă.

Dezvoltarea competențelor digitale sunt dezvoltate deoarece elevii folosesc mijloacele IT în realizarea unor sarcini de lucru:

3). Realizează un slogan publicitar de aproximativ 5 – 10 cuvinte prin care să promovezi cititul în rândul copiilor.
Atenție! În realizarea aceste teme, utilizează imagini, mijloace IT, muzică de fundal etc.

8. Temă pentru acasă (1 minut)
Dezvoltarea competențelor digitale sunt dezvoltate deoarece elevii folosesc mijloacele IT în realizarea unor sarcini de lucru:

Pornind da la discursul de la clasă, în care ți-ai prezentat cartea ta, realizează coperta acesteia.