Cartea, prietenul nostru statornic

Cartea, prietenul nostru statornic

Prof. Briciu Andreia – Elena
Şcoala Gimnazială „V.I.Popa”, Bârlad

MOTTO:
„O bibliotecă nu e pur şi simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume, ci şi un lucru viu, cald şi familiar. Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. Nu există prezenţe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăşie, şi nu un ceas de călătorie, ci o întreagă viaţă. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem, la rândul nostru, timp pentru ele.”
(Nicolae Manolescu)
În ziua de 19 aprilie 2016, elevii claselor a V-a de la Şcoala Gimnazială „V.I.Popa” din oraşul Bârlad au fost în vizită la Biblioteca Publică Municipală „Stroe S. Belloescu”, unde au sustinut activitatea intitulată Cartea, prietenul nostru statornic.
La acestă activitate care s-a dorit a fi un omagiu adus cărţii şi bibliotecarului din România au participat profesori, elevi şi părinţi, precum şi doamne bibliotecare. S-a avut în vedere faptul că anual, pe data de 23 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, dar şi Ziua Bibliotecarului din România. Există deja o tradiţie ca şcoala noastră să desfăşoare o serie de activităţi în colaborare cu Biblioteca Publică Municipală „Stroe S. Belloescu”, deoarece încă din luna septembrie 2015 am încheiat aşa cum facem în fiecare an, un Protocol de colaborare cu această instituţie, valabil pe întreg parcursul anului şcolar. În cadrul activităţii desfăşurate în acest centru cultural, elevii au susţinut momente literar-artistice care s-au bucurat de un real succes, au recitat poezii şi au interpretat cântece pe care le-au învăţat cu mult drag. Talentul literar şi aptitudinile creative ale copiilor au fost puse în valoare prin concursul de creaţii literare.
Prin această activitate s-a urmărit ca elevii să cunoască condiţiile în care se păstrează cărţile şi să-şi exprime înţelegerea şi grija pentru carte, ca bun de valoare. Sub îndrumarea domnişoarei profesoare Briciu Andreia - Elena – coordonatoarea activităţii, elevii au descris drumul parcurs de cărţi imediat după tăierea copacilor şi prefabricarea hârtiei. Doamnele bibliotecare au explicat elevilor modalitatea de întocmire a fişelor de înscriere la bibliotecă. Mergând pe urmele marilor scriitori, ale căror opere le-au descoperit în incinta bibliotecii, elevii şi-au manifestat dorinţa de a mai participa şi la alte activităţi de acest gen. Au avut satisfacţia că se poate învăţa îmbinând utilul cu plăcutul.
Cu ocazia acestei zile, a avut loc o expoziţie de carte, dar şi o dezbatere pe tema „Biblioteca viitorului, drepturile de autor şi noile media”. Efecte benefice ale activităţii au constat în stabilirea de relaţii de colaborare între cele două instituţii şi asigurarea unei activităţi de calitate ce şi-a atins scopul de a-i familiariza pe copii cu lumea cărţilor, a-i ajuta să descopere cât de importantă este lectura în viaţa oamenilor.
Doamnele bibliotecare au remarcat la elevi dragostea pentru literatura română şi scriitorii români, vocabularul lor dezvoltat şi imaginaţia creatoare. Activitatea a fost apreciată de profesorii şi părinţii participanţi, pentru că a oferit oportunitatea elevilor să-şi dezvolte competenţe cheie, atât de necesare în viaţă:
- capacitatea de comunicare;
- cultivarea gustului pentru lectură;
- îmbogăţirea vocabularul;
- folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea;
- atragerea spre instituţiile de cultură.
Creşterea cantităţii de informaţii, în decursul timpului, a dus la apariţia bibliotecii. Biblioteca este un centru unde se realizează educaţia permanentă a membrilor unei comunităţi. Studiul în bibliotecă duce nu numai la receptarea unor informaţii, ci şi la descoperirea spiritului de ordine şi disciplină în muncă, în creaţie. O inscripţie aflată la sediul UNESCO de la Paris spune cam aşa: „Dacă omenirea şi-ar distruge toate fabricile acestea s-ar putea reface în 200-300 de ani. Dacă omenirea şi-ar distruge cărţile, ar fi aruncată în epoca de piatră.”
Pe lângă rolul de sprijinire a elevului, în scopul adâncirii activităţii la învăţătură, biblioteca îi formează elevului deprinderi temeinice de lectură, îl învaţă cum să folosească informaţiile primite, îl deprinde cu tehnica muncii intelectuale. De exemplu, tehnica extragerii datelor din lucrările citite reprezintă o componentă a muncii cu cartea. Şcolarul trebuie ajutat să descopere valoarea gestului de a se împrieteni cu o carte. Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor educaţionali (familia - şcoala - biblioteca), o muncă ce presupune răbdare, perseverenţă, voinţă. În limba latină legere înseamnă a citi, dar înseamnă şi a culege. Iată de ce este foarte important ca din noianul de cărţi care se găsesc într-o bibliotecă, elevii să fie ajutaţi să le aleagă pe cele potrivite vârstei lor. De obicei, ei solicită cărţi legate de anumite subiecte: literatură ştiinţifico-fantastică, cărţi de aventuri, legende şi povestiri. În astfel de situaţii, bibliotecarul trebuie să dea dovadă de mult tact în recomandarea lucrărilor, pentru a ajunge la scopul pe care şi-l propune şi anume trezirea interesului şi dezvoltarea gustului pentru o lectură „bună”. Lectura sistematică şi bine îndrumată ajută elevul să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor, contribuie la dezvoltarea gândirii şi a limbajului.
Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi. Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai înţeles-o nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii. Acest prieten tăcut îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare întrebare şi-l repetă cu nesfârşită răbdare până ce l-ai înţeles. Televizorul, jocurile video şi calculatorul sunt cele care au „furat” interesul copiilor şi chiar al adulţilor pentru a citi o carte. Concurenţa făcută cărţii de către acestea este una de suprafaţă. În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare în educarea şi formarea personalităţii fiecărui om. De aceea, am simţit nevoia să caut o cale de sensibilizare a elevilor faţă de lumea ce îi înconjoară, iar literatura este generoasă în acest sens.
Preocupările pentru stimularea elevilor pentru lectură, pentru controlul şi aprecierea lecturii trebuie să constituie un obiectiv permanent în activitatea fiecărui cadru didactic. Profesorului de limba română îi revine sarcina de a trezi în sufletele dornice de cunoaştere ale elevilor interesul pentru lumea fascinantă a cărţii prin intermediul bibliotecii. Schimburile de experienţă între cititorii de aceeaşi vârstă, schimburile de opinii asupra unor cărţi, asupra unor autori sau a unor tematici sunt în măsură să îmbogăţească experienţa fiecărui cititor.
Modalităţile de monitorizare şi evaluare a acestei activităţi au constat în expunerea unor fotografii la panoul şcolii, alcătuirea unui jurnal al activităţii desfăşurate şi prezentarea în Consiliul Profesoral a modului în care s-a finalizat activitatea, cu scopul promovării şcolii şi creşterii prestigiului ei.