Clasa Pregatitoare - intre deziderat si necesitate

De ce "clasa pregătitoare" în loc de "grupa pregătitoare"?
Apariția clasei pregătitoare în plaja educațională
românească a născut o serie de controverse nu numai în familiile
preșcolarilor, ci și în rândul cadrelor didactice. Mass-media a
tulburat și mai mult informațiile, unele au apărut trunchiate -
astfel încât, la un moment dat toți cei interesați așteptau cu
nerăbdare informațiile oficiale. Au apărut și acestea - și au
dat naștere la fel de fel de fel de sentimente și dileme
decizionale în sufletul și mintea celor direct implicați:
părinți, cadre didactice, directori de școli, ba chiar și
micuților "boboci" ce urmau să schimbe sala de grupă cu sala de
clasă, doamna educatoare cu doamna învățătoare, zbenguiala și
răsfățul cu jocul și seriozitatea...
Potrivit art. 16 din Legea nr. 1/2011, ”învățământul general
obligatoriu este de 10 clase și cuprinde învățământul primar
și cel gimnazial”. Art. 23 lit. b menționează că
”învățământul primar ... cuprinde clasa pregătitoare și
clasele I—IV” și are ca moment de debut vârsta de 6 ani.
Conținutul celor două articole este clar, nu dă naștere
interpretărilor: învățământul românesc, prin primirea
atributului de ”general obligatoriu”, se referă la perioada de
școlarizare ce începe cu clasa pregătitoare și se finalizează
cu clasa a IX-a.
Tergivesarea înscrierii preșcolarilor în clasa pregătitoare din
școală pentru anul școlar 2012-2013, dubiile și
”timiditatea” unor foruri decizionale din școli s-au datorat
bazei materiale precare, a lipsei cunoștințelor despre
curriculumul clasei pregătitoare. Mass-media a alimentat din plin
neliniștea părinților și a cadrelor didactice, luni de zile,
subiectul ”clasa pregătitoare” (impropriu denumită ”clasa
0”), a constituit motiv de luptă ideologică între partidele
politice.
Înaintea începerii primului an școlar al micuților elevi din
clasa pregătitoare, directorii școlilor implicate au făcut
eforturi deosebite pentru dotarea materială necesară
”bobocilor”, iar cadrele didactice au participat la activități
de perfecționare, au aflat în ce constă activitățile cu micii
școlari.

Noutăți curriculare.
Abordarea interdisciplinară stă la baza activității
instructiv-educative cu micii școlari. Ca formă de cooperare
între diferite discipline științifice, sistemul educațional
bazat pe interdisciplinaritate formează competențe, atitudini
transversale și transferabile.
Toate procesele educative și experiențele de învățare aferente
perioadei de școlarizare trebuie să fie caracterizate de
parcurgerea unui curriculum integrat: asocierea diferitelor obiecte
de studiu, din același domeniu sau din domenii diferite va duce la
stabilirea, în final, a relațiilor convergente între
cunoștințe, capacități, competențe, atitudini și valori care
aparțin unor discipline școlare distincte.
Noutăți în domeniul disciplineleor de studiu la clasa
pregătitoare: Comunicare în limba română, Matematică și
explorarea mediului, Educație pentru societate, Dezvoltare
personală, Arte vizuale și lucru manual, Muzică și mișcare,
Educație fizicăși sport. Materia opțională ”Jocul cu
calculatorul” face parte din disciplina Tehnologii de informare
și comunicare, disciplină subsumată ariei curriculare Arte
vizuale și tehnologii.
Predarea integrată la clasa pregătitoare presupune ca tema de
studiu aleasă de învățător să aibă conexiuni cu cât mai
multe discipline din curriculum. Este o adevărată provocare de
combinare a cunoștințelor teoretice, practice și a
creativității dascălului. Unitățile tematice, generalizante,
vor subsuma unitățile de conținut. De exemplu, unitatea tematică
”Noi acum suntem școlari” vor avea ca unități de conținut
teme diverse din domeniul tuturor disciplinelor; la fel și unitatea
tematică ”Toamna”, ”Uite, vine Moș Crăciun!”, ”Draga
noastră primăvară!” etc.

Din experiența unui formator pentru clasa pregătitoare.
Ca formator al învățătorilor ce predau la clasa pregătitoare
în prima serie, cea a ”pionieratului”, am avut de răspuns la
multe întrebări în ceea ce privește activitatea cu micii
școlari. Nu au fost doar întrebări, a fost și neliniștea
oglindită pe chipurile colegilor mei, teama și neîncrederea în
forma și conținutul activității școlare ce urma să înceapă
în scurt timp și care avea să aibă drept subiect activ
preșcolarul devenit școlar...
Programul de studiu a fost intens și a parcurs toate domeniile
activității noastre la catedră: caracteristicile
psiho-fiziologice ale școlarului mic, integrare curriculară,
formarea competențelor cheie la școlarii mici, profilul de
competențe al cadrului didactic activ la clasele primare, noutăți
în conceperea și proiectarea curriculumului clasei pregătitoare,
elemente de management al clasei, evaluarea competențelor cheie la
școlarii mici, strategii didactice specifice
predării-învățării-evaluării de tip interdisciplinar, elemente
de deontologie profesională în evaluarea la clasa pregătitoare,
metode și forme de proiectare a activității la această clasă.
Învățarea a fost activizantă, s-a lucrat individual sau pe
grupe, fiind exersate cât mai multe metode active: cafeneaua
ideilor, brainstorming, mind-map, studiul de caz.
Programul de instruire face-to-face a fost continuat cu instruirea
pe Platforma ICOS - o combinație între studiu, evaluare continuă
(formativă), evaluare de progres și evaluare sumativă, activitate
ce a perfecționat și competențele TIC ale dascălilor implicați.
Activitatea pe Platforma ICOS a combinat perfect studiul cu forma de
comunicare on-line, acest curs fiind de tip blended-learning.

De-ale învățătorilor "pionieri" ai clasei pregătitoare.
Cu unii dintre formabili, dascăli la clasa pregătitoare, am
continuat să mă întâlnesc în cadrul activităților de la
Cercul pedagogic. Iată câteva dintre ideile exprimare de aceștia
după primele luni de activitate:
”Cât mi-a fost de teamă la începutul anului școlar de munca la
clasa pregătitoare, pe atât de mult îmi place acum! Sunt sigură
că în clasa I acești elevi se vor descurca foarte bine.” (F.
B., învățătoare).
”Dacă reușești să-ți concepi toate materialele didactice de
care ai nevoie, activitatea cu micuții școlari nu este
epuizantă.” (K. D.)
”Ne-am speriat degeaba de predarea integrată!
Interdisciplinaritatea am abordat-o și până acum, doar că la
clasa pregătitoare este un mod de lucru, nu un scop în sine.”
(I. E., învățătoare)
”Munca on-line pe Platformă m-a pus la încercare, dar am
câștigat: n-am crezut că aș putea vreodată studia on-line și
că mă voi pricepe atât de bine să scriu pe un Forum, să concep
texte și să încarc documente” (M. B., învățătoare)

Clasa pregătitoare - între deziderat și necesitate.
Contrar ideii că li s-a furat micilor elevi un an din copilărie
prin excluderea din grădiniță, pledez pentru sintagma de
extindere a curriculei fostei grupe pregătitoare, cantitativ și
calitativ.
După câteva luni de școală se observă o adaptare școlară
corespunzătoare, programul elevilor nefiind stresant.
Curriculumul este adaptat vârstei, predarea integrată este
captivantă și activantă.
Conținutul învățării la clasa pregătitoare reprezintă o
adevărată bibliografie ce pregătește viitoarea clasă I: vor fi
minime dificultățile la citit-scris, comunicare, matematică -
discipline de bază în perioada achizițiilor fundamentale.
Elevul de clasa I nu se va mai confrunta cu perioada stresantă a
adaptării școlare.
Concluzie:
Clasa pregătitoare nu este nici ceva mai mult decăt grupa
pregătitoare de la grădiniță, dar nici ceva mai puțin decât
clasa I de la școală. Este o clasă distinctă ca an de studiu la
școală, cu particularități specifice vârstei copiilor și
curriculumului abordat. Este un an incipient în viața de școlar
caracterizat prin adaptarea școlară, socializarea în grupul
școlar și deprinderea unor tehnici de muncă intelectuală,
abilități, dobândirea de cunoștințe - toate conlucrând la
formarea competențelor necesare anului următor de studiu, anul
alfabetizării.

BIBLIOGRAFIE:
1. Colectiv de autori - ”Organizarea interdisplinară a ofertelor
de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii
mici” - Suport de curs elaborat de Universitatea București,
Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Departamentul
pentru formarea profesorilor (2012)
2. Legea nr. 1/2011