ȘCOALA MEDIU SIGUR PENTRU FIECARE

ȘCOALA MEDIU SIGUR PENTRU FIECARE

Maria BOB, profesoară de istorie și educație civică, grad didactic întâi
Liceul Teoretic „Vasile Alecsandrii” or. Călărași

Rezumat: În articolul propus se accentuează necesitatea creării în școală a unui mediu sigur pentru fiecare, care oferă experiențe pozitive pentru toți copiii şi promovează starea lor psihosocială bună, respectul de sine şi încrederea. Promovează egalitatea, respectul, nondiscriminarea şi incluziunea tuturor copiilor. Promovează un mediu care reflectă o stare de sănătate, nutriție şi igienă bună.

Termeni-cheie: Școala, mediu sigur, bunăstarea copiilor, egalitate, nondiscriminarea, incluziune, culturi democratice în instituție, Consiliul Elevilor, prevenirea violenței, școala prietenoasă copilului, participare decizională.

Amploarea schimbărilor ce au loc în lume şi în Republica Moldova constituie o provocare pentru învățământ, impulsionând reforme menite să producă remanieri la nivel de politică educațională, dar şi la nivel de sistem, de proces. Acțiunile întreprinse în ultimul deceniu în vederea racordării învățământului la imperativele societății au creat premise pentru modernizarea continuă a școlii.
Managementul școlii contemporane trebuie să fie unul participativ, membrii comunității scolare (cadre didactice, elevi, părinți, personal administrativ) fiind consultați în legătură cu direcția de dezvoltare şi politicile acesteia, implicați în luarea deciziilor referitoare la schimbările majore în activitatea instituției. O asemenea școală, deschisă pentru fiecare, își propune să ofere prin învățare condiţii autentice pentru viață într-o societate democratică. O școală pentru fiecare este o școală democratică, în care relațiile dintre membri se bazează pe încredere şi respect reciproc. Într-o astfel de școală copiii au posibilitatea să-şi exprime opiniile, să se implice activ şi creativ în probleme care îi privesc direct sau indirect: prin consiliul elevilor, prin promovarea practicilor care să contribuie la crearea unei culturi democratice în instituție, prin dezvoltarea sentimentului de apartenență la o comunitate scolara prietenoasă. (1)
Educația pentru adaptare la schimbare, pentru promovarea valorilor unei societăți deschise, pentru egalizarea șanselor este axată pe dezvoltarea competențelor. În acest context, pentru a face față noilor roluri şi responsabilități, școala urmează să își modernizeze structurile, mecanismele şi serviciile. (2)
Abordările care vizează școala în ansamblul său implică o atenție acordată climatului școlar general. Un mediu de învățare sigur și protector sprijină relațiile benefice pentru și între profesori, personalul școlii și elevi. De exemplu, un mediu fizic sigur, primitor și stimulativ, precum și sporturile și activitățile fizice regulate desfășurate pentru toți elevii sunt importante. Școlile pot investi în managementul conflictelor în cadrul spațiilor comune din școală, pentru a promova o cultură a dialogului și a diversității. Aceste condiții contextuale și de învățare ajută la crearea unui climat benefic și creează un sentiment de apartenență pentru toți elevii. (3)
Toți elevii – dar mai ales cei care prezintă dificultăți de învățare sau nevoi speciale, sau care se confruntă cu probleme de ordin personal , social sau emoțional – au nevoie de acces facil la profesori sau alți specialiști care pot veni în sprijinul dezvoltării lor educaționale și personale. Activitățile de consiliere și mentorat pot oferi orientare profesională, în timp ce activitățile culturale și extracurriculare sunt importante pentru extinderea aptitudinilor personale și sociale.
O gamă variată de servicii de sprijin și consiliere care se bazează pe o viziune integrativă a individului poate, de asemenea, include servicii sociale și servicii destinate familiei. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită impactului evenimentelor critice ale vieții (inclusiv evenimente traumatizante) asupra dezvoltării personale a unui tânăr. Aceasta ar trebui să includă sprijin emoțional și psihologic, oferit în cadrul școlii sau prin intermediul altor servicii, grupuri de suport. (3) Un astfel de sprijin ar trebui să se axeze pe consolidarea încrederii în sine și în ceilalți și a motivației elevului, permițându-i acestuia să își construiască o viziune pozitivă asupra viitorului său.
Profesorii și personalul școlar ar trebui să beneficieze de oportunități de dezvoltare profesională astfel încât să poată oferi ajutor elevilor care au nevoie de sprijin emoțional suplimentar. Aceștia ar trebui să cunoască și să aibă acces la canalele de comunicare, cu scopul de a împărtăși informații personale despre elevi și a accesa sprijin suplimentar pentru elevii respectivi. De asemenea, ar trebui să fie sprijinită bunăstarea emoțională a personalului. (4)
O problemă şi o dilemă a sec. XXI este violența, care afectează atât personalitatea elevilor, cât şi școala. Cum poate fi prietenoasă o școală, dacă în spațiul ei se aplică metode autoritare? Cum pot învăța copiii în colaborare, dacă acasă sunt supuși violenței şi au drept model comportamente deviante? Pentru a minimaliza efectele violenței, se impune o abordare directă a fenomenului care, uneori, nu este perceput în faza inițială. Pentru aceasta elevii şi părinții pot fi antrenați în activități de percepere a tipurilor de violenta. (5)
În acest context, pentru a preveni violența în mediul școlar, a preveni diverse riscuri este important ca, curțile instituțiilor să fie îngrădite, la intrarea în instituție să fie un gardian, holurile și zonele cu risc sporit să fie supravegheate de sisteme video. (6)
Școlile ar trebui să aibă, de asemenea, strategii de prevenire a comportamentului agresiv . Aceste strategii ar trebui să abordeze toate formele de agresivitate, inclusiv hărțuirea online, pentru a asigura un mediu sigur și pentru a răspunde efectiv încălcărilor drepturilor copiilor. La nivel de instituție este necesar de a elabora Politica de Protecție a Copilului pentru a crea un climat sigur, protectiv și a preveni copiii, personalul de orice formă de violență. Toate activitățile desfășurate în Instituție au ca scop diminuarea factorilor de risc pentru copii şi adulți de a deveni victime sau autori ai violenței şi consolidarea factorilor care îi protejează față de asemenea situații. (5)
Acțiunile de prevenire primară sunt adresate tuturor elevilor şi urmăresc oferirea de informații, dezvoltarea de abilități de bază şi atitudini cu referire la problema violenței şi consecințele acesteia, în conformitate cu Metodologia de aplicare a Procedurii de organizare instituțională .
Cunoștințele şi competențele de prevenire a violenței au un caracter pro activ și sunt dezvoltate în cadrul tuturor disciplinelor școlare şi prin activitățile extracurriculare. Toate cadrele didactice sunt obligate să contribuie la dezvoltarea acestor abilități.
Programele de educație parentală constituie o parte importantă a activității de prevenire primară a violenței față de copii. Instituția conștientizează rolul părinților în prevenirea violenței, de aceea contribuie la dezvoltarea abilităților parentale în cadrul ședințelor cu părinții, îi informează despre drepturile copilului, Politica Instituției referitoare la protecția copilului și rolul fiecărui cetățean adult de a raporta cazurile suspectate sau cunoscute de abuz. (5)
Instituția acordă o atenție sporită copiilor din grupuri cu risc sporit de a deveni victime ale violenței sau de a manifesta comportament violent. Prevenirea secundară are ca scop identificarea timpurie a factorilor de risc şi prevenirea riscurilor de maltratare sau neglijare a copiilor. (7)
Un alt aspect ce trebuie de abordat în contextul unei școli sigure pentru toți ar fi asigurarea unei alimentații sănătoase pentru fiecare. Acest aspect ar preveni multe riscuri: pentru că au consumat multă energie în timpul orelor, elevii se înfometează și obișnuiesc să consume în pauze orice aliment pe care îl găsesc la chioșcul de peste drumul școlii , ce presupune traversarea străzii , trafic, procurarea produselor nesănătoase, apariția bolilor gastrointestinale din cauza alimentației nesănătoase și corecte.
Ori altfel spus, școala mediu sigur pentru fiecare:
1. Oferă experiențe pozitive pentru toți copiii şi promovează starea lor psihosocială bună, respectul de sine şi încrederea . Elevii învață din lucrul în grup şi din practicile aplicate, participă în activitățile școlare conform intereselor lor.
2. Promovează egalitatea, respectul, nondiscriminarea şi incluziunea tuturor copiilor. Școala nu clasifică public elevii conform performanțelor, oferă tuturor elevilor oportunități egale, fără a fi părtinitoare, dispune de măsuri pentru a ajuta copiii cu nevoi speciale de protecție (orfani, copii cu dizabilități, copii din familii sărace).
3. Oferă educație în baza realității vieții copiilor, dezvoltă respectul elevilor față de părinți şi pentru conservarea culturii locale, oferă orientare şi consiliere despre educația permanenta şi modul de viață.
4. Promovează educația, comportamentul şi un mediu care reflectă o stare de sănătate, nutriție şi igienă bune, promovează şi sprijină sănătatea elevilor şi a tuturor persoanelor din școală, este mediu fără droguri, jocuri de noroc și violență
5. Ajută copiii, părinții şi profesorii să stabilească parteneriate armonioase în spiritul colaborării, oferă oportunități pentru toți elevii de a se uni în exprimarea opiniei lor în privința activităților şi vieții școlare.
6. Consolidează guvernarea școlii prin descentralizare, abordare comunitară (1)

Bibliografie
1. Stoicescu, D. Valori comportamentale şi reducerea violenţei în şcoală. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat,. Bucureşti : s.n., 2009.
2. Whitson, Signe. Fenomenul Bullying. București : Herald, 2017.
3. Depino, Catherine. Violenţa în şcoală. Ajută-ţi copilul să-i facă faţă. Bucureşti : Trei, 2013.
4. Jigău, M. Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală: ghid practic pentru directori şi cadre didactice. Buzău : s.n., 2006.
5. Prevenirea violenței în instituția de învățământ. Ghid metodologic. Chișinău : ÎS „Tipografia Centrală”, 2017. p. 116.
6. Protecția copilului față de violențăîn instituția de învățămant. Culegere de acte normative. Chișinău : ÎS „Tipografia Centrală”, 2017. p. 116.
7. D. Petrovai, B. Bursuc. Strategii de gen specifice de prevenţie şi intervenţie în comportamente agresiv, . Bucureşti : s.n., 2005.
8. Raffauf, Elisabeth. Prevenţia înainte de toate. Cum să protejăm copiii de abuzul sexual. București : Trei, 2015.
9.https://www.google.com/search?q=%C8%98COALA+MEDIU+SIGUR+PENTRU+FIECARE&safe=active&sxsrf=ACYBGNS1z9Xd5-W-Hii2xGw7nx5mBjNjZA:1581411166238&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiJsbrWj8nnAhUzQ0EAHevNCrMQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1920&bih=888#imgrc=kWRTsOwTKvoFPM&imgdii=pVSFWh4kORcGPM