Şcoala cu
bune practici

68 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Competența integratoare - A învăța să înveți

Învăţământ gimnazial | Limba şi literatura română

Propus de: Elisabeta2019 | 25.08.2021 16:31 | Revista cadrelor didactice nr. 76/2021 | 810 vizualizări

Materialul prezintă competența integratoare- A învăța să înveți. Sunt menționate cunoștințele, aptitudinile și atitudinile , dar și perspectiva elevului și perspectiva profesorului.

Competența integratoare- A învăța să înveți


Țilea Elisabeta
Școala Gimnazială ,,Spiru C.Haret” Viișoara, județul Vaslui

Materialul prezintă competența integratoare- A învăța să înveți. Sunt menționate cunoștințele, aptitudinile și atitudinile, dar și perspectiva elevului și perspectiva profesorului.

Politicile educaționale stabilite la nivel european au descris încă din 2000 evoluţia dezirabilă a sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa către o societate şi economie a cunoaşterii în termenii competențelor cheie sau a competențelor pentru învățare permanentă: competenţe de comunicare în limba maternă; competenţe de comunicare în limbi străine; competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere; competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale; competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală şi competenţa de a învăţa să înveţi. În Recomandarea privind competenţele cheie pentru învăţarea permanentă, adoptată în 2001 de către Parlamentul European şi Consiliul pentru Educaţie, compus din miniştri ai educaţiei, a învăța să înveți este considerată un instrument esenţial fără de care învăţarea permanentă nu ar exista. Competenţei a învăța să înveți îi este justificată necesitatea prin raportare la natura schimbătoare a societăţii şi a pieţei muncii care determină insuficienţa achiziţiilor realizate în şcoală, în termeni de cunoştinţe, competenţe şi calificări, pentru o integrare adecvată pe piaţa muncii şi, mai larg, în societate. Statutul de competenţă-cheie al competenței a învăța să înveți este fundamentat, în principal, pe trei consideraţii: a) competenţa a învăța să înveți este un rezultat înalt valorizat la nivelurile societal şi individual, fiind asociat ideilor de „societate care funcţionează bine” şi „viaţă de succes”; b) este un instrument care permite oferirea de răspunsuri la cerinţele complexe şi importante ale unui larg spectru de contexte; c) este o competenţa importantă pentru toţi indivizii (D.S. Rychen & Salganik, L.H., Eds., 2003, pp. 66 – 67)
Conform Recomandării Parlamentului și a Consiliului European – Key Competences for Lifelong Learning 2006/962/CE din 2006, competenţa a învăţa să înveţi reprezintă abilitatea de a se implica şi de a persevera în învăţare, de a organiza propria învăţare, gestionând eficient timpul şi informaţia, atât individual, cât şi în grup. Aceasta include conştientizarea procesului şi a nevoilor individuale de învăţare, identificarea oportunităţilor existente şi abilitatea de a depăşi obstacolele care pot apărea, în scopul realizării unei învăţări de succes. Competenţa constă în obţinerea, procesarea şi asimilarea de noi cunoştinţe şi capacităţi / deprinderi, dar şi căutarea şi utilizarea îndrumării / consilierii. A învăţa să înveţi presupune implicarea celor care învaţă în construirea cunoaşterii, pornind de la experienţa lor de viaţă şi de la învăţările şi deprinderi anterioare, pentru a fi capabili să aplice cunoştinţele şi capacităţile într-o diversitate de contexte: acasă, la locul de muncă, în educaţie şi propria formare profesională. Motivaţia şi încrederea sunt esenţiale pentru manifestarea acestei competenţe.


Perspectiva elevului

Realizarea învăţării

Edward De Bono propune ca modalitate de învăţare, eficientizarea gândirii de tip analitic, pe care o numeşte gândire verticală, cu sarcini mai speciale, menite să dezvolte gândirea laterală, tip de gândire asociat cu creativitatea şi eficienţa. Astfel, cele două tipuri de gândire trebuie stimulate concomitent pentru dezvoltarea domeniului de competenţă „a învăţa să înveţi”. Gândirea laterală este stimulată, după părerea lui, prin câteva tipuri de sarcini:
● sarcini pentru care nu avem suficiente informaţii;
● asocieri libere cu scopul de a scoate în evidenţă relaţii noi;
 prin schimbarea unei perspective care nu a condus la rezultate satisfăcătoare şi propunerea unor noi moduri de a privi o situaţie problemă, de exemplu, prin reversie sau negarea unei idei/caracteristici/ situaţii.
 divizarea unei probleme în probleme punctuale şi apoi recombinarea ei, prin neglijarea unor aspecte ale problemei în mod voit, etc.

Perspectiva profesorului
 Explicitarea învăţării
 profesorul prezintă obiectivele şi structura lecţiei sau a unităţii de învăţare şi dicută cu clasa obiectivele de învăţare;
 elevii compară ceea ce îşi propun cu ceea ce realizează;
 sunt identificate puncte tari şi se propun metode pentru dezvoltarea acestora în viitor;
 elevii sunt ajutaţi să găsească modalităţi de a depăşi obstacolele în învăţare;
 încurajarea şi privirea erorii ca oportunitate în învăţare;
 utilizarea întrebărilor pentru a explicita sau pentru a obţine opinii ale elevilor;
 valorificarea unor propuneri-scheme-strategii de învăţare întîlnite la fiecare lecţie;
 efortul de învăţare este la fel de important ca rezultatul.

 Promovarea autonomiei de studiu prin:
 stabilirea unor obiective de studiu;
 ghidare pentru aprecierea unor sarcini;
 sprijin primit din partea cadrului didactic pentru aprecierea întregii activităţi;
 sarcini de apreciere a rezultatului obţinut de un coleg.
Orientarea spre scop sau performanţă: -
• adaptarea conţinutului şi a abordării unei lecţii în funcţie de interesele de studiu ale elevilor, sesizate în discuţii sau din lecţiile anterioare;
• adaptarea prezentării cadrului didactic la temelor abordate la clasa de elevi;
• utilizarea întrebărilor pentru a obţine cunoştinţe factuale sau informaţii legate de opiniile personale;
• identificarea unor direcţii de carieră şi determinarea unor paşi de urmărit în acest scop etc.

Perspectivă cronologică
Competenţa a învăţa să inveţi, are într-o măsură mai mare decât alte competenţe o dimensiune cronologică surprinzând aspecte legate de experienţa anterioară a persoanei care sunt valorificate într- o situaţie prezentă:
Perspectiva viitorului : a te cunoaște și valorifica:potențialul, talentele, preferințele etc.

BIBLIOGRAFIE

1.Centrul național de politici și evaluare în educație;
2.Măndruț, Octavian; Luminița Catană;Mândruț, Marilena; Instruirea centrată pe competențe, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad.Centrul de didactică și Educație permanentă, pdf.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 3 evenimente

«SEPTEMBRIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Sondajul zilei

Să avem o evaluare care sa testeze competențele elevilor la fiecare final de an. Astfel vom vedea în ce stadiu se află generația , cum putem sa îmbunatățim sistemul de educație şi profesorii care nu-şi fac treaba şi încă folosesc metode şi o gândire învechită să nu mai poată profesa. În plus , feedback-ul eleviilor sa fie luat în serios , pentru că nu e ok în 2024 doar elevul sa poată fi sacționat ,iar profesorul nu , ba chiar să abuzeze de putere.

67 voturi | 2 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: bobarucristiana2010 Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN