Conflictul profesional şi rezolvarea lui - Studiu de caz

Conflictul profesional şi rezolvarea lui - Studiu de caz
Prof. înv. primar Fazacaș Florina Daniela
Școala Gimnazială ,,Radu Tudoran” Comuna Blejoi, Prahova

Managementul conflictului și negocierea în mediul școlar este un
studiu de permenență actualitate. Este o procedură de
soluționare a conflictelor apărute într-o școală fie pe
verticală dar și pe orizontală, o procedură menită să-i ajute
pe cei implicați pentru a accepta o înțelegere și a ajunge
astfel la încheierea conflictului.
Competiție, societate, individual, grup – sunt concepte cheie
care m-au făcut, de-a lungul carierei să înțeleg generarea
termenului de conflict.
Termenul de conflict a fost definit diferit. Totuși, marea
majoritate a definiților scot în evidență faptul că un conflict
nu este neapărat bun sau rău. Conflictele pot fi atât negative
căt și pozitive, constructive cât și distructive.
Cheia nu este cea a conflictului în sine, ci a modului în care
poate fi gestionat și canalizat. Pentru o bună gestionare a
acestora trebuie să identificăm problema, actorii implicați în
conflict, ce vor cei aflați în conflict și apoi realizată o
hartă a conflictului.
Negocierea reprezintă un proces de selecție și promovare a unor
strategii de a dezvolta o linie favorabilă în vederea obținerii
unui rezultat pozitiv într-o confruntare. În literatura de
specialitate se identifică mai multe stiluri de negociere:
colaborarea – poziție câștig-câștig; autoritatea poziția
obținută câștig-pierdere; concilierea – poziția obținută
pierdere-câștig; compromisul - câștig minim – pierdere
maximă; evitarea – pierdere câștig.
În cadrul unui conflict profesional este foarte important ca
negociatorul să aibă capacitatea de a asculta, să fie stăpân pe
situație, să știe cui și cum adresează întrebări, să aibă
spirit de cooperare, să improvizeze și să aibă capacitatea de a
ieși din impas.

STUDIU DE CAZ – IDENTIFICAREA PROBLEMEI
Situația conflictuală: Elevul A.B. din clasa a VI-a a avut un
complortament necorespunzător față de domnul diriginte. Elevul a
sfidat dirigintele ori de câte ori i s-a cerut să vină la cursuri
sfidând semnele distinctive ale școlii așa cum vin toți colegii
lui. Elevul nu respectă semnele distinctive, ba mai mult imită pe
diriginte și are o atitudine sfidătoare. Dirigintele îl
agresează fizic trăgându-l de urechi și îl pune note mici în
catalog, la disciplina la care predă. Elevul pleacă acasă după
ore, amenință părinții că dacă nu vor lua măsuri cu domnul
diriginte el nu se va mai duce la cursuri, ba chiar va fugi de
acasă.
Mama elevului speriată de reacția copilului se duce direct la
poliție și reclamă dirigintele, ba chiar spune că dacă nu se va
lua o măsură chiamă presa și televiziunea. Agentul de poliție
solicită părintelui să discute prima dată cu conducerea școlii
pentru a investiga concret ce s-a întâmplat.

CINE ESTE IMPLICAT ÎN CONFLICT
Părțile implicate: elevul, părinții elevului, dirigintele,
managerul unității de învățământ, agentul de poliție.
Tipul conflictului: interpersonal, disfuncțional, acut.
Forma de manifestare a conflictului: agresiune fizică directă,
sfidarea dirigintelui.
Cauzele conflictului: elevul A.B. refuză semnele distinctive impuse
în această școală de către părinți și cadre didactice.

CE VOR CEI AFLAȚI ÎN CONFLICT – HARTA CONFLICTULUI
NEVOILE ELEVULUI
- șă-și arate supremația în fața colegilor din clasă și din
școală;
- să se simtă important;
- nevoia de a-și exprima personalitatea. TEMERILE ELEVULUI
- sancționarea în cadrul școlii;
- reacția părinților.
NEVOILE DIRIGINTELUI
- respectarea R.O.I.;
- asigurarea educării copiilor în condiții optime;
- desfășurarea corespunzătoare a activităților;
- în cadrul orelor de dirigenție desfășurarea unor teme legate
de violență, în colaborare cu consilierul școlar. TEMERILE
DIRIGINTELUI
- absențe sau întârzieri la ore;
- izbucnirea unor stări conflictuale între elevii clasei sau
între acesta și alți elevi din școală;
- lipsa de participare a părinților la rezolvarea conflictului;
- lipsa de dorință din partea elevului de a participa la
rezolvarea conflictului;
- abandon școlar.
NEVOILE PĂRINȚILOR ELEVULUI A.B.
- accesul la educație;
- dobândirea firească a cunoștințelor și priceperilor;
- respectarea R.O.I.;
- schimbarea atitudinii fiului lor;
- semnarea unui protocol de colaborare cu consilierul școlar.
TEMERILE PĂRINȚILOR ELEVULUI A.B.
- continuarea comportamentului neadecvat;
- stări conflictuale cu fiul lor;
- amenințări din partea fiului lor;
- sancționarea fiului lor, din puct de vedere al notării, și de
alte cadre didactice din școală;
- abandon școlar.

OBIECTIVELE NEGOCIERII:
 obiectivul de primă linie: elevul să renunțe la acest
comportament și să se integreze armonis în colectivul clasei;
 obiectivul de ultimă linie: elevul să nu poată renunța la
comportamentul său;
 obiectivul țintă: elevul să nu mai sfideze dirigintele și
să respecte R.O.I.

DEMERSURILE ÎNTREPRINSE DE ȘCOALĂ – STRATEGIA DE NEGOCIERE
Au fost solicitați la întâlnire toți actorii implicați în
conflict: elevul, părinții elevului, dirigintele, managerul
unității de învățământ, agentul de poliție.
S-au purtat discuții individuale: director-elev,
director-diriginte, director-părinți, apoi frontale: director,
diriginte, părinți. La discuție au participat agentul de poliție
și consilierul școlar.
În urma discuțiilor:
 dirigintele confirmă acțiunea sa, acțiune nerepetată până
atunci, apelând la această metodă într-un moment de furie
declanșată de comportamentul repetat al elevului;
 părinții sunt panicați de reacțiile copilului, acesta din
urmă fiind o fire mai rebelă. Părinții sunt de acord cu semnele
distinctive ale școlii. Elevul amenință părinții acasă pentru
a obține diferite favoruri din partea acestora;
 din discuțiile cu elevul reiese faptul că acestuia îi pare
rău de comportamentul față de domnul diriginte.

SOLUȚII ÎN LUAREA DECIZIEI
Soluția 1: Elevului i se prezintă Regulamentul de ordine
interioară al școlii și acesta se angajează în fața
colectivului de elevi că-l va respecta întocmai de acum înainte;
Soluția 2: Directorul unității propune părinților un protocol
de colaborare cu consilierul școlar;
Soluția 3: Se propune mustrare scrisă însoțită de scăderea
unui punct la purtare cu posibilitatea suspendării punctului dacă
în termen de 8 spătămâni sau până la finalul anului școlar
elevul își revizuiește comportamentul;
Soluția 4: Dirigintele primește avertisment.

Ceva s-a schimbat. Au trecut 4 săptămâni fără nici o abatere.
Un elev model. A fost argumentul?
Puterea de influență pozitivă a grupului? Clemența acordată?
Motivația? Frica? Sau poate puțin din fiecare...

În loc de concluzie:
Conflictele nu sunt de evitat, sunt de soluționat!

BIBLIOGRAFIE:
Joița, Elena, Management educațional, Editura Polirom, Iași, 2000
Ludoșan, Ana, Medierea conflictelor, Editura Studium, 2010
Păuș, Viorica, Aura, Comunicare și resurse umane, Editura
Policrom, 2006