COSTUMUL POPULAR DIN ZONA OLTENIEI

COSTUMUL POPULAR DIN ZONA OLTENIEI

Fără tradiţie nu există cultură: nici omul simplu, nici geniul nu pot crea nimic fără tradiţie.
Vasile Pârvan

Descrierea costumelor populare din zona Olteniei
Portul popular din Vâlcea se impune prin coloritul catrinţelor, vâlnicelor şi cămăşilor în albastru şi roşu aprins.Vâlnicul se poartă cu o catrinţă în faţă bogat ornamentată. O trăsătură comună a costumului din partea de nord a Vâlcii şi Gorjului este răspândirea relativ mare a costumului transilvănean din zona Sibiului ca urmare a stabilirii în unele localităţi din aceste zone de păstori ardeleni în secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, care au adus şi păstrat portul tradiţional, fiind apoi adaptat şi în alte zone.
Femei
În Oltenia ,pe lângă vâlnicul ,denumit şi ,, opreg creţ ’’ ,se mai poartă denumirea de ,,catrinţă ’’ sau ,, zăvelcă ’’. Vâlnicul este piesc caracteristică portului femeiesc din Oltenia ,se îmbracă de la talie în jos şi are înfăţişarea unei fuste ,încreţită (încutată).Acesta este făcut dintr-o ţesătură dreptunghiulară :lată de 3,50 m şi 0,75 m lungime încreţită asemenea unei fuste ,dar care se poartă despicată , cu capetele suprapuse lateral ,deoarece în popular românesc nu există formă de fustă încheiată .
Iarna : costumul cu vâlnic reprezintă ţinuta de sărbătoare ,dar serveşte în mod practic şi ca îmbrăcăminte de iarnă .
Vara : costumul cu catrinţe este purtat mai mult în ţinuta de muncă şi reprezintă totodată costumul de vară .
Bărbaţi
Cămaşa bărbătească este dreaptă şi reprezintă tipul vechi .Cămaşa cu platcă ,de tip nou. Platca este un dreptunchi pe umăr .Cămaşa are guler şi ornamentaţie bogată .
Cioarecii prezintă o mare varietate de croială ;de asemenea se deosebesc şi prin dimensiuni şi ornamentaţie ,fiind mai strâmţi în zonele de nord (deal ,zone reci ) şi mai largi în zonele de câmpie .Sunt confecţionaţi din dimie ,stofă ţărănească ţesută din lână şi dată la piuă ,ca să se îndesească şi să devină impermeabilă . Cioarecii (pantaloni înguşt ,pe picior ) sunt croiţi din mai multe părţi :foile din faţă ,foile din spate şi ,, turul ’’ ,amplasat fie la spate ,sub talie ,fie între picioare .La talie cioarecii au o tivitură lată denumită ,, betil ’’ , ,, beteic ’’ sau ,,betelc’’ ,prin care se introduce ,, lâna răsucită ’’ sau o curea ,pentru fixarea cioarecilor pe corp .Pe cele două părţi din faţă apar nişte deschizături ovale , denumite ,,pozonari ’ ( buzunare )sau ,, ghizde ’’,care se întind până la talie .,unde despică şi tivitura şi astfel porţiunea din faţă a cioarecilor se îndoaie în faţă ,pentru a facilita îmbrăcarea lor .Jos,cracul este adeseori îndoit în sus ,formând o manşetă .
Ornamentarea cioarecilor ca şi a hainelor albe , este realizată prin aplicarea unui şiret negru ,denumit ,, bârnă ’’ (cel vechi ) , ,, găitan ’’ (cel nou ) confecţionate prin răsucirea firelor de lână .Astăzi se foloseşte produsul numit ,, suitaş ’’. Acesta sec aplică pe cusătura de unire a foilor de dimie , ,, pe vinele cracilor ’’şi a turului .De asemenea ,şiretul serveşte şi la întărirea tivurilor ,la manşete şi mai ales la ,,pozonari’’.
Izmene,( pantaloni largi )
Alături de cioarecii din dimie ,se mai poartă ,,izmenele’’ din pânză ,croite simplu care fac parte din costumul de vară .
Brâul sau bracica ,încinge mijlocul ,deasupra cioarecilor .În unele zone de nord se poartă brâul roşu ,lat,purtat îndoit,peste care se pun (pentru fixare )betele sau ,,bracica’’îngustă . În zonele de nord , mai recent ,se poartă ,,chimirul ’’ sau cureaua din piele,(o influenţă a ciobanilor ).
Jaletca ,este o vestă din dimie albă ,pe care o poartă bărbaţii peste cămaşă.Se încheie cu nasturi în faţă ,neornamentată ,are uneori marginile tivite cu şiret negru .
Haina albă,sau cojocul simplu ,lung,serveşte doar pe timp de iarnă .
Femei şi bărbaţi
Ipingeaua denumită şi ,,manta voinicească’’,se îmbracă peste cojoc ,peste alte ,,haine calde ’’deci au dimensiunile mai mari decât ale altor piese de port popular . Ipingeaua are un guler ,,chepenegul’’ mare pe spate .Gulerul este pătrat şi se poate ridica sau încheia sub formă de glugă .
ipingeaua oarbă nu are mâneci ,este ca un fel de pelerină
ipingeaua cu mâneci .
Cojocul sau pieptarul ,este confecţionat din blană de oaie
găsim pieptarul înfundat ,care se încheie pe umeri sau lateral sub braţ;
pieptarul despicat în faţă .
Încălţămintea :
 ,,opincile’’ sunt făcute din piele de vită sau porc,argăsită (tăbăcită) sau cu ,,părul neras’’ ,era încreţit lateral ,iar la vârf se termină în ,,gurgui’’ sau ,,cioc’’ şi unde junii prindeau un ciucure roşu ;
 ,,obiele’’ purtate de barbaţi ,sunt din dimie albă sau pestriţă ;
 ,,calţuni’’din dimie (ciorapi fără labe ) sunt purtaţi iarna de femei ;Aceştia înveleau pulpa până peste genunchi ,peste calţuni ,de la pulpă în jos ,se punea obiala albă de dimie ,tivită cu lână roşie şi înfăşura piciorul în linie ,diagonal .În zona de munte calţunii aveau şi talpă,deci aveau formă de cizmă ,şi serveau ca încălţăminte pet imp de iarnă .
 ,,nojiţe’’curele din piele de vită cu care se legau de picipr opincile ,se înfăşurau de trei
ori peste gleznă şi prinse cu o copcă de fier numită ,,goangă’’.
Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor şi materialelor folosite, a organizării decorurilor, pe suprafaţa pieselor şi motivelor decorative utilizate reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Oltenia, zonă etnografică cu o individualitate artistică de mare expresivitate, cunoaşte o mare diversitate de tipuri de costume.
Specificităţile sunt determinate de dispunerea şi tratarea motivelor sau de importanţa mai mare acordată unei anumite piese din ansamblul costumului, ca urmare a unui mediu cultural -artistic diferenţiat, generat de condiţiile social-economice diferite.

Bibliografie :
1.Colecţia Documentele Vâlcii ;
2.Arhivele Statului ;Rm.Vâlcea ,Fond Primăria Rm.Vâlcea ;