Creșterea interesului pentru formarea continuă

De-a lungul anilor, practica a demonstrat că un sistem de învățământ performant nu poate exista fără un personal didactic pregătit, competent și devotat muncii sale, iar calitatea actului didactic poate fi considerat elementul care asigură îmbunătățirea rezultatelor școlare, după cum spune Victor Hugo: ”Meseria de profesor este o mare și frumoasă profesiune, care nu seamănă cu nici o alta, o meserie care nu se părăsește seara, odată cu hainele de lucru”. Voi completa citatul afirmând că un cadru didactic excelează într-o serie de roluri care îi permit să își adapteze în permanență activitatea la realitățile unei Românii moderne și la nevoile elevilor.
Dezvoltarea profesională trebuie corelată cu nevoile educaționale. În contextul dezvoltării curriculumului național, formarea continuă a profesorilor este considerată o necesitate, o dezvoltare în carieră. Prin excelență, profesia didactică presupune formare și dezvoltare a cadrului didactic care se realizează pe baza unor planuri și programe de învățământ care răspund nevoilor prezente și de perspectivă privind pregătirea acestora pentru diverse domenii și în special de a ridica calitatea învățământului.
Cunoașterea cât mai exactă a mediului intern dar și a nevoilor educaționale și de formare din școală este prima condiție pentru a putea elabora o strategie de formare profesională. Principalele instrumente de investigare elaborate la început de an școlar și elaborate de comisia CEAC cu scopul de a fi aplicate profesorilor, elevilor, părinților sunt chestionarele, dar mai poate fi și chestionarul de evaluare a activităților de formare și raportul responsabilului cu activitățile de formare și perfecționare. În urma analizei de nevoi, la începutul fiecărui an școlar, membrii comisiei CEAC în colaborare cu responsabilul de activități de formare și perfecționare pot obține informații care să constituie baza elaborării unei strategii de formare continuă pe cele două direcții: evoluția în carieră și dezvoltarea profesională. Sunt instituții școlare unde se observă o scădere a interesului în ceea ce privește evoluția în carieră, fapt remarcat prin numărul în scădere a cadrelor didactice care doresc să se înscrie în vederea susținerii examenelor pentru obținerii gradelor didactice II și I. Se poate spune și de situația profesorilor care au evoluat în carieră dar le-a scăzut interesul de a participa la cursuri de formare și dezvoltare profesională. În ceea ce privește nevoia de dezvoltare profesională prin analiza SWOT la nivelul Caselor Corpului Didactic sau la nivelul școlilor au fost identificate arii curriculare care pot fi considerate deficitare în ceea ce privește dezvoltarea competențelor profesionale cum ar fi: abilitare curriculară, utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/învățare/evaluare, competențe în identificarea problemelor legate de bullying, competențe pentru lucrul cu copiii cu cerințe educaționale speciale şi a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite.
Cauzele care conduc la scăderea numărului de profesori care participă la cursuri de dezvoltare profesională sau care sunt interesați de evoluția proprie în carieră diferă de la o școală la alta și sunt influențate de factori economici, sociali sau politici. Am să prezint în continuare câteva cauze identificate:
• Insuficiența resurselor financiare destinate derulării programelor de formare continuă sau perfecționare;
• Motivarea insuficientă a personalului didactic;
• Locația sau programul desfășurării cursurilor de formare;
• Reticența la noutate a unor cadre didactice;
• Motivul ”lipsa timpului”, rezultat uneori din gestionarea neadecvată a timpului sau aglomerarea timpului cu multiple sarcini – sunt profesori care-și exprimă interesul de a activa în mai multe comisii în detrimentul dezvoltării profesionale;
• Probleme personale care nu pot fi depășite și care conduc de cele mai multe ori la pierderea interesului pentru dezvoltarea personală;
• Înscrierea la grade didactice, doctorat, mastere sau au obținut deja gradele didactice în detrimentul înscrierii la cursuri de dezvoltare profesională;
• Puține surse de informare cu privire la oferta de formare continuă;
• Lipsa resurselor materiale necesare în aplicarea și transmiterea cunoștințelor la clasă pot avea efect negativ în alimentarea aspirației de a se dezvolta atât din punct de vedere al carierei sau al formării profesionale;
• Eliminarea comisiilor metodice prin ordinul 5447/2020 prin care se aprobă Regulamentul cadru de funcționare al unităților de învățământ preuniversitar pentru debirocratizare;
• Insuficienta dezvoltare a competențelor în utilizarea unei platforme educaționale online.
Pentru a preveni și sau remedia scăderea interesului profesorilor de a participa la programe de formare care vin în întâmpinarea nevoilor clare în diferite domenii este importantă abordarea adoptată prin implementarea măsurilor de intervenție care au în vedere cauza/cauzele identificate și faptul că dezvoltarea profesională se realizează pe baza standardelor profesionale pentru profesia didactică.
Dintre toate cauzele enumerate consider că de o importanță majoră este dimensiunea motivării și a motivației în formarea continuă a cadrelor didactice. Motivarea vine din partea conducerii care trebuie să ofere un motiv de a face anumite lucruri, iar motivația reprezintă necesitățile și interesele individuale. Apreciez că motivarea profesorului ține de arta managementului de a influența comportamentul acestuia. Se poate realiza prin: crearea unei culturi organizaționale care să cultive responsabilizare, dedicare și perfecționare la locul de muncă și prin puterea exemplului. Sunt comisii al cărui responsabil este ori directorul, ori directorul adjunct, ori un membru al consiliului de administrație. Este important ca fiecare să înlocuiască abordarea de ”a da ordine și a controla” cu ”a consulta și a susține”, să asculte activ și să ofere o implicare activă profesorului în luarea deciziilor, fiecare profesor trebuie să știe că și părerea lui contează. Profesorul poate fi motivat prin recunoașterea meritelor sale, prin aprecierea performanțelor în particular sau într-un grup organizat, de exemplu o ședință de lucru, prin crearea unui mediu în care profesorul se va mobiliza pentru a repeta acțiunea din ce în ce mai bine, iar erorile pot fi receptate ca oportunități.
Alte măsuri de intervenție rezultă din motivația profesorului exprimată în nevoi și interese individuale. Conform codului muncii și contractului colectiv de muncă, angajatorul are obligația de a elabora un plan de formare profesională cu consultarea sindicatului și să asigure participarea la programe de formarea profesională pentru toți angajații cel puțin odată la doi ani.
Finanțarea formării profesionale se realizează cu sume alocate de la bugetul local sau din venituri proprii. În faza de proiectare a bugetului școlii, suma pentru formarea profesională care se alocă de la bugetul local poate fi, de exemplu, 1000 de lei. Prin solicitare argumentată, directorul școlii asigură astfel cheltuielile pentru evoluția în carieră, taxele de la susținerea gradelor didactice II și I, de conversie profesională și pentru participarea la cursuri sau stagii de formare profesională inițiată, de exemplu: participarea la cursul de formare în domeniul GDPR, participarea la cursul în domeniul securității și sănătății în muncă.
La formele de dezvoltare profesională solicitate de profesori angajatorul poate suporta plata a unei părți de cost. Având în vedere că una din cauze poate fi nevoia financiară care implică scăderea motivației profesorului de a se dezvolta o măsură pe care o pot implementa este de a asigura resursa financiară prin organizarea cursului de formare în colaborare cu instituții, ONG-uri care au statut de furnizor de programe de formare, locația de formare a cursului la școală pe bază de contract de închiriere spațiu. Din cei 50% din chirie care reprezintă fonduri extrabugetare (venituri proprii) se poate asigura o parte din plata cursului, deci o diminuare de costuri sau se poate organiza un curs de formare prin agrearea unei teme convenită de angajator și sindicat, curs la care profesorul poate participa în mod gratuit. Astfel, se încurajează participarea la cursuri într-un număr mai mare de profesori, rezolvând atât problema locației cât și a resurselor financiare.
De exemplu: La școală profesorii pot beneficia de participarea la cursul de formare profesională ”Consilier pentru dezvoltare personală”, organizat fiind de o Asociație acreditată pe segmentul de formare profesională în colaborare cu sindicatul reprezentativ din școală. O astfel de soluție în abordarea locației derulării cursului de formare a condus la creșterea interesului de participare la cursul, participând un număr semnificativ de profesori, iar efectul a fost dobândirea competențelor care au impact asupra învățării elevilor, a creșterii simei de sine a acestora dar și în consilierea /orientarea profesională a elevilor.
O altă măsură care poate fi aplicată și care poate să asigure/rezolve resursa financiară este organizarea la nivelul școlii a activităților metodico - ştiinţifice şi psihopedagogice cu sprijinul profesorilor școlii care sunt profesori metodiști sau profesori formatori și care doresc să se implice în colaborarea și realizarea schimbului de bune practici între profesori. Astfel se dezvoltă cultura organizațională și realizarea unei rețele colegiale, altfel spus dezvoltarea unei comunități de învățare. În acest scop propun organizarea activităților metodico-ştiinţifice dar într-un cadru nonformal, de exemplu la sediul unui complex cu care se poate încheia un protocol de colaborare. La aceste activități tematice se pot aborda subiecte care se pliază pe specificul școlii și ”problemele” acesteia: importanța disciplinelor opționale integrate la nivelul a două sau mai multor arii curriculare, sau practicarea abilităților unui coach la clasă, sau prezentarea instrumentelor de evaluare digitale. Este posibil ca atitudinea participanților, în speță a profesorilor, să se schimbe, remarcându-se un interes crescut pentru aceste tipuri de activități cu caracter metodic prin implicarea întregului colectiv profesoral, iar rezultatul obținut să fie dezvoltarea unui opțional integrat, sau participarea viitoare la cursuri de formare pentru gestionarea violenței școlare, sau pentru dezvoltarea competențelor digitale și utilizarea platformelor educaționale online.
Un alt exemplu relevant care poate fi considerată o măsură este instruirea cadrelor didactice în vederea utilizării instrumentelor oferite de platforma educațională online prin webinarii, instruire realizată de profesioniști din partea corporațiilor IT (gratuit, pe baza de contract de colaborare) sau instruirea cadrelor didactice realizată de inginerul de sistem, angajatul școlii, în laboratoarele de informatică ale școlii. Rezultatul nu poate fi decât unul pozitiv implicarea 100% a profesorilor și creșterea interesului în vederea utilizării platformei educaționale online și a catalogului electronic.
Alte măsuri concrete pe care le recomand pentru a fi implementate adaptate la particularitățile colectivului profesoral în particular și al instituției în general se referă la:
• Consilierea profesorului pentru a urma un program de conversie profesională, în vederea dobândirii de o nouă specializare. Se recomandă aplicarea unei astfel de măsuri având în vedere evoluția numărului de ore de la nivelul catedrelor ca urmare a schimbărilor la nivelul planurilor cadru sau la nivelul curriculumului național. În urma consilierii, profesorul poate lua decizia de a se înscrie la un program de conversie profesională, având în final dublă specializare, iar dacă situația o impune, își poate completa sau întregi norma didactică la aceeași școală, iar elevii săi se bucură de continuitatea la clasă a profesorului. Consider că și siguranța locului de muncă poate fi o măsură care să stimuleze interesul profesorului pentru dezvoltarea personală
• Elaborarea unor planuri de formare continuă a profesorilor, posibil parte a metodologiei de evaluare periodică. Planurile vor avea un rol de încurajare a profesorilor în a-și identifica periodic nevoile de formare și nevoile de sprijin didactic
• O altă măsură pe care o consider importantă în creșterea interesului cadrelor didactice pentru formarea continuă este revenirea asupra constituirii comisiilor metodice cu toate că prin Ordinul 5447 au fost eliminate. Este posibil ca aceste comisii să funcționeze având în vedere prevederile metodologiei privind formarea continuă a personalului didactic care prin art. 77 este stabilită constituirea, organizarea catedrelor și comisiilor metodice. La nivelul lor se desfășoară activități metodice prin care se încurajează colaborarea dintre cadrele didactice din aceeași unitate de învățământ, în directă legătură cu activitatea lor curentă la clasă. În cadrul acestor comisii se analizează impactul formării profesionale asupra performanțelor elevilor. Constituirea acestor comisii va oferii profesorului sentimentul de apartenență, crearea unui climat care încurajează comunicarea, îndrumarea și consilierea profesorilor debutanți, asigurând realizarea schimbului de bune practici, identificarea punctelor slabe sau tari și stabilirea planurilor remediale.
Bibliografie:
LEGE Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011, Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.
ORDIN nr. 5447 din 31 august 2020 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare.
ORDIN Nr. 5561 din 7 octombrie 2011, pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare.