Creativitate în predarea disciplinelor biologice

Metode creative şi tehnici interactive de grup în predarea disciplinelor biologice se pot clasifica astfel:
1. Metode de predare-învăţare interactivă în grup sunt: metoda predării/ învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar), metoda Jigsaw (Mozaicul), metoda cubului, ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, organizatorul grafic, metoda piramidei.
2. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştintelor şi de verificare : harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map), matricele, lanţurile cognitive, scheletul de peşte, diagrama cauzelor şi a efectului, tehnica florii de nufăr.
3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii : brainstorming, metoda nominală, explozia stelară, metoda Pălăriilor gânditoare, studiul de caz, Phillips 6/6, tehnica 6/3/5, metoda Schimbă perechea, metoda Frisco, învăţarea prin cooperare.
4. Metode de cercetare în grup : tema sau proiectul de cercetare în grup, experimentul pe echipe, investigaţia de grup.
Voi prezenta în continuare cele mai interesante metode şi care sunt aplicate cu succes in cadrul orelor de biologie și anume:
Metoda predării/ învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar) – este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de studiere a unui text ştiinţific, care are aplicare în toate disciplinele. Mai întâi elevii sunt familiarizaţi cu metoda, și li se prezintă detalii privind rolul profesorului pe care îl interpretează , dup care la rândul său își va instrui colegii. Metoda are la scop dezvoltarea comunicării elev – elev. Avantajele acestei metode sunt:
• Metoda se poate desfăşura pe grupe sau frontal.
• Metoda predării-învăţării reciproce este centrată pe patru strategii de învăţare folosite de oricine care face un studiu de text pe teme ştiinţifice:
- rezumarea;
- punerea de întrebări;
- clarificarea datelor;
- prognosticarea;
Se pot propune două variante de desfăşurare a strategiei astfel:
1) Varianta numărul 1 (are aplicabilitate la gimnaziu):
Se oferă întregii clase, acelaşi text spre studiu. Clasa este împărţită în 4 grupuri care corespund celor patru roluri, membrii unui grup cooperând în realizarea aceluiaşi rol.
De exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului, grupul B face o listã de întrebări pe care le vor adresa în final tuturor colegilor, grupul C are în vedere clarificarea termenilor noi şi grupul D dezvoltă predicţii. În final fiecare grup îşi exercită rolul asumat.
2) Varianta numărul 2 (se utilizează mai mult în clasele IX-XII):
Pentru textele mai mari se procedeazã în felul următor:
– se împarte textul în părţi logice;
– se organizează colectivul în grupe a câte 4 elevi;
– aceştia au fiecare câte un rol, după cum urmează:
1. rezumător (R);
2. întrebător (I);
3. clarificator (C);
4. prezicător (P);
– se distribuie părţile textului fiecărui grup în parte;
– echipele lucrează pe text, fiecare membru concentrându-se asupra rolului primit. Trebuie precizat că pentru a încuraja învăţarea prin cooperare, în cadrul unui grup mai numeros, dar acelaşi rol poate fi împărţit între doi sau trei elevi.
– în final fiecare grup află de la celălalt elev despre ce a citit; membrii fiecărui grup îşi exercită rolurile, învăţându-i pe ceilalţi colegi (din alte grupe) textul citit de ei, stimulând astefel discuţia pe temele studiate, comunicarea între ei;
Avantajele acestei metode sunt următoarele : este o strategie de învăţare în grup, care stimulează şi motivează elevii pentru dorința de cunoaștere ; ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală, bazată pe observația directă pe care le poate folosi apoi şi în mod independent; dezvoltă capacitatea de exprimare,încrederea de sine, atenţia, gândirea cu operaţiile ei (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea, abstractizarea) şi capacitatea de ascultare activă ; stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul și nu dezvoltă gândirea reproductivă.
Exemplu : Relaţii trofice în ecosistem-categorii trofice
Grupa A
Materiale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activităţii-REZUMAREA
Cerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos. Expuneţi ceea ce credeţi cã este mai important din ceea ce aţi citit (se prezintă un text în care se descriu categoriile trofice).
Grupa B
Materiale necesare: manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activităţii-PUNEREA DE ÎNTREBĂRI
Cerinţe: citiţi cu atenţie textul de mai jos. Formulaţi apoi o serie de întrebări despre informaţiile citite (se prezintă acealaşi text în care se descriu categoriile trofice).
Grupa C
Materiale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activităţii-CLARIFICAREA
Cerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos. Găsiţi termenii necunoscuţi apelând la diverse dicţionare (se prezintă acelaşi text).
Grupa D
Materiale necesare: la fel cu celelalte grupe.
Tipul activităţii-PROGNOSTICAREA
Cerinţe : citiţi cu atenţie textul de mai jos. Analizaţi în grup imaginea prezentată în fişă.
Formulaţi apoi o serie de prediciţii referitoare la aplicaţiile temei în practică.
Concluzii
În lucrarea de față am prezentat doar câteva dintre metodele interactive care se pot aplica cu succes în predarea disciplinelor biologice, dar cu adevărat, fiecare profesor, poate să-și dezvolte și să-și creeze propria metodă de lucru la clasă în funcție de interesul educabililor săi manifestat pentru disciplina sa de studiu. Nu există un ,,manual” riguros în abordarea unor metote și tehnici de predare- învățare-evaluare a tuturor disciplinelor ci există creativitate și flexibilitate în alegerea metodelor de utilizare la clasă. Eficiența si feed-back-ul scontat depind în primul rând de abilitatea și personalitatea fiecărui profesor de a interacționa cu clasa, de modul cum colaborează cu clasa, dar, nu în ultimul rând depinde de interesul pe care îl sădim, în rândul elevilor pentru disciplina de studiu. A fi un bun profesor, înseamnă să îți cunoști elevii și dorința lor pentru a cunoaște și asimila necunoscutul științific!
Prof. Sandu Doina
Colegiul Tehnic ,,Petru Poni” Onești

Bibliografie
1.Lazăr V., Caprarin D., Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Ed.Arves,2008;
2.Ionescu, M., Radu, L, (coord.), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Dacia, 1995;
3.Iordache Ion și colab., Metodica predării-ivățării biologiei, Iași, Ed.Solaris, 2004;
4.Pânișoară, I.O., Știinta învățăii. De la teorie la practică, Polirom, Iași, 2005;
5.Tudor, V., Metodica predării biologiei la clasele V-VIII, București, EDP, 1982.