Cu sau fără viziune în școala românească?

Cu sau fără viziune în școala românească?

De curând au început concursurile pentru ocuparea funcțiilor de director/director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, al doilea concurs organizat pe parcursul acestui an școlar de către MEN - inițiativă lăudabilă având în vedere că ultimele concursuri pentru funcțiile de director/director adjunct au fost organizate în anul 2008 - cu o metodologie specifică de desfășurare ce prevede ca probă de concurs și interviul în cadrul căruia se analizează calitatea ofertei manageriale raportată strict la specificul unității de învățământ (conform OMEN 3969/2017). Pentru pregătirea interviurilor de către candidați s-a solicitat unităților de învățământ să afișeze la loc vizibil și accesibil Proiectul de dezvoltare instituțională (PDI)/Planul de acțiune al școlii (PAS).
Din curiozitate am lecturat câteva PDI/PAS-uri prezentate pe site-urile diferitelor Inspectorate Școlare Județene din țară și am constatat cu surprindere că din multe, chiar prea multe în opinia mea, lipsea un element pe care îl consider important în dezvoltarea unui PDI/PAS, și anume: lipsea viziunea organizațională privind rolul educației furnizat de respectiva instituție de învățământ. Avansând cu lectura am constatat că din niciun PDI/PAS nu lipsea misiunea școlii!

Și am început să-mi pun întrebări:
• Cum reușește o instituție de învățământ să-și formuleze o misiune realistă dacă nu-și stabilește o viziunea asumată și împărtășită de grupurile de interes din comunitatea unde își desfășoară activitatea?
• Cum reușește Consiliul de administrație să descrie sensul în care va evolua organizația dacă nu și-a definit imaginea ideală a ceea ce vor să realizeze în viitor toţi cei care se simt implicaţi în educaţie la nivelul comunităţii?

Apoi mi-am amintit de un grup de oameni deosebiți, format din experți ai British Council și formatori ai Centrului Educația 2000+, care mi-au explicat în cadrul unui program de formare derulat pe parcursul Proiectului pentru Învățământul Rural că este foarte important să existe o viziune comună a grupurilor de interes din comunitatea locală asupra obiectivelor strategice pe termen lung şi mediu ale școlii întrucât aceasta permite ca toţi angajaţii să aibă o percepţie clară privind viziunea organizaţiei şi face posibil ca fiecare angajat să acţioneze în mod conştient pentru transpunerea viziunii în practică .

Deci, de ce nu consideră școala important de definit viziunea în cadrul PDI, având în vedere că identificarea misiunii şcolii poziţionează respectiva instituţie în efortul de materializare a viziunii? Mai poate reprezenta misiunea raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care există organizaţia şcolară dacă aceasta nu-și definește imaginea ideală a ceea vor realiza în viitor toţi cei care sunt implicaţi în educaţie la nivelul comunităţii (viziunea)?

Ajungând în acest punct m-am gândit că reprezentanții școlilor nu au considerat importantă viziunea instituțională pentru că nu au avut la îndemână instrumente de identificare și formulare a acesteia. Deci, cum am proceda la nivel de organizație ca să ne definim viziunea? Din punctul meu de vedere este o etapă simplă și de neeliminat din procesul de planificare strategică participativă pe care îl putem realiza la nivel de școală în vederea dezvoltării PDI/PAS.

Consultând literatură din domeniul managementului de proiect și managementului instituțional am descoperit o variantă simplă și ușor de pus în practică în vederea definirii participative a viziunii școlii , pe care o redau în continuare:

Exerciţiu de viziune

a. Întruniţi, în ședinţe separate, reprezentanţi ai cadrelor didactice, ai părinţilor (la care să invitaţi și alţi reprezentanţi ai comunităţii), elevilor, în care să discutaţi:
• aşteptările grupurilor respective faţă de şcoală;
• ce înţelege fiecare grup prin „educaţie de calitate”.
b. Redactaţi o sinteză a discuţiilor pe care să o prezentaţi într-o ședinţă comună a reprezentanţilor celor trei grupuri.
c. Stabiliţi, în urma discuţiilor, o viziune comună asupra calităţii serviciilor educaționale furnizate de șpcoală pe care să o afișaţi într-un loc vizibil.
d. Consideraţi această viziune ca punct de plecare pentru orice proces de proiectare și de dezvoltare instituţională.

De ce va propun o astfel de abordare? Consider că această abordare crește implicare tuturor actorilor educaționali în viață școlii, contribuie la dezvoltarea unui ethos pozitiv și ne dezvoltă atașamentul față de instituție având în vedere că toți împărtășim și ne asumăm aceeași viziune privind situația viitoare pe care dorim să o traducem în fapt prin elaborarea și implementarea Proiectului de dezvoltare instituțională. Pornind de aici, prin extindere, fiecare dascăl al școlii își poate defini viziunea disciplinei pe care o predă, ca parte integrantă a viziunii instituționale.

Se consideră că existenţa şi "creşterea" unei organizaţii sunt determinate, pe de-o parte, de dezvoltarea unei viziuni şi a strategiilor care o pot transforma în realitate şi, pe de altă parte, de construirea unei culturi organizaţionale care este inspirată de viziunea respectivă, fiind, în consecinţă, dedicată transpunerii ei în realitate.

În loc de încheiere, un exemplu: viziunea dezvoltată la nivelul disciplinei pe care o predau, asumată de membrii catedrei și împărtășită de elevi – ”Elevii cu atitudini și abilități precum încrederea în sine, inițiativa, gândirea critică, rezolvarea de probleme, creativitatea, dezvoltate pe parcursul studierii disciplinei chimie au o bună integrarea socio-culturală și profesională într-o lume în continuă schimbare.”

Bibliografie:
1. Îmbunătățirea parteneriatului dintre școală și comunitate. Modulul IV: Ghid pentru Echipa de Subproiect a școlii. Elaborarea Subproiectului. Alexandru Crișan, Anca Nedelcu, Eugen Palade (coord.), Dr. Eleonora Rădulescu (autoare), Anca Târcă, București, 2005
2. Management instituţional şi management de proiect - Anca Nedelcu, Eugen Palade, Constantin Şerban Iosifescu, Bucureşti, Educaţia 2000+, 2009.
3. Dezvoltarea profesională a personalului de conducere al unităţilor şcolare de nivel preuniversitar printr-un program complex de consiliere şi asistenţă în mediu online – ISE, 2012