Cum ajută activitățile remediale elevii care întâmpină greutăți de învățare

Cum ajută activitățile remediale elevii care întâmpină greutăți de învățare
prof. Tomescu Sofica
Școala Gimnazială Nr. Polovragi


Atunci când elevii nu reușesc să învețe, nu au nevoie de „mai mult”, ci de altceva. Este, așadar, de dorit ca profesorii să fie pregătiți să acționeze pentru ca elevii care au nevoie de remediere să simtă că aparțin unei comunități școlare, să fie convinși că pot avea succes, să înțeleagă scopul pentru care învață și, nu în ultimul rând, să creadă în capacitatea lor de a reuși împreună cu colegii și profesorii lor. Este important ca elevii să fie ajutați să perceapă activitatea remedială ca oportunitate, ca șansă, nu ca o stigmatizare sau etichetare sau ca pe o încărcare suplimentară a programului. Educația remedială este parte a educației copilului care are ca obiectiv stimularea finalizării învățământului obligatoriu şi îmbunătățirea ratei succesului școlar pentru copiii din grupurile dezavantajate.
Organizarea unui program de remediere are un impact semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare. În orele de educație remedială, copiii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare.
Programul remedial poate debuta când profesorul a identificat nivelul precar al achizițiilor elevului, în urma rezultatelor obținute la evaluarea inițială de la începutul fiecărui an școlar, a evaluărilor inițiale sau sumative ale unităților de învățare, atunci când profesorul observă că progresul în învățare ca urmare a evaluărilor formative este prea lent sau când elevul conștientizează că are nevoie de sprijin și îl solicită.
Pentru ca activitățile de educație remedială să fie eficace se urmăresc mai multe aspecte:
 diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat;
 cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru;
 aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale;
 percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere.
Educația remedială este necesar de aplicat atât la nivel de grup, cât și la nivel individual. Intervenția individualizată presupune: identificarea punctelor slabe şi a celor forte; stabilirea priorităților de învăţare; alegerea celor mai adecvate metode şi strategii; înregistrarea progreselor elevului; evaluarea intervenției. Activitățile remediale, materializate în activități de învățare, trebuie să vizeze îmbunătățirea achizițiilor elevilor, în special a acelora care contribuie la formarea competențelor de bază, fundamentale pentru formarea celorlalte competențe.
Ca etape specifice în activități de educație remedială, pot fi amintite:
 Selectarea grupului țintă pentru includerea în programul de educaţie remedială, pe baza datelor statistice privind monitorizarea accesului la educație și menținerea copiilor în sistemul educațional obligatoriu;
 Studierea traseului educaţional al fiecărui beneficiar şi elaborarea fișelor psihopedagogice şi alte documente specifice.
 Realizarea evaluării iniţiale şi stabilirea nivelului de achiziţii pentru fiecare domeniu de intervenţie vizat (evaluarea abilităţilor cognitive, delimitarea precisă a gradului de remediere etc.)
 Proiectarea si realizarea programului periodic de educaţie remedială şi asistentța educațională în funcție de particularităţile şi nevoile copilului
 Întocmirea programului de remediere lunar, pe grupe de remediere
 Stabilirea priorităților de acţiune în vederea obţinerii unui progres într-un domeniu vizat
 Realizarea unor programe de intervenţie personalizată pentru fiecare arie deficitară a beneficiarului
 Alegerea celor mai adecvate metode şi strategii, dar și a materialelor necesare;
 Monitorizarea evoluţiei școlare a beneficiarilor (evaluarea intervenției). Asigură feed-back-ului permanent pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere, atât pentru beneficiarii direcţi elevii, cât şi pentru părinţii acestora
 Proiectarea programului de intervenţie/remediere în funcţie de rezultatele furnizate de evaluare
Pentru elevii care au nevoie de un suport minimal, activitatea remedială poate fi realizată în timpul orelor de curs, prin metode didactice variate, prin sprijin acordat de profesorul-tutore sau de tutorele-coleg, prin organizarea învățării în grupe mici. Pentru cei care au decalaje mari între ceea ce știu și ceea ce se așteaptă să știe, activitățile remediale se pot desfășura în grupe mici, prin programe organizate special, continuând învățarea prin suplimentarea timpului alocat activităților de învățare prin sprijin acordat de către cadrul didactic. Grupul poate fi format din elevii aceleiași clase sau poate fi format din elevi proveniți din diferite clase, constituit special pentru activitățile de remediere. Ceea ce este necesar să fie evident, pentru toți elevii, nu numai pentru cei care necesită remediere, este faptul că aceste grupe au un caracter deschis, dinamic; elevii pot să intre în grup, în momentul în care consideră sau li se recomandă activitățile remediale și pot să părăsească grupul, în momentul în care remedierea s-a realizat.
Pentru realizarea învățării remediale, este necesar ca profesorii să depășească aspectul formal și să personalizeze proiectarea, organizarea și evaluarea învățării. Activitățile remediale își ating scopul în condițiile în care duc la învățare eficientă, al cărei rezultat să însemne sporirea motivației, transformarea analfabetismului funcțional în lectură funcțională și a disfuncțiilor proceselor gândirii în procese funcționale.
În concluzie, profesorii pot crea programe educaționale individualizate, cu sprijin intensiv de remediere pentru a ajuta elevii să-și consolideze cunoștințele de bază, la diferite discipline, să stăpânească metodele de învățare, să-și consolideze încrederea și să sporească eficacitatea învățării.
BIBLIOGRAFIE
 Cristea S., Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Bucureşti, 1996;
 Joiţa Elena, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Editura Polirom, Iași, 2000;
 Neacșu, I., Metode și tehnici de învățare eficientă. Fundamente și practici de succes, Editura Polirom, Iași, 2015;
 Paralescu Sebastian, Işfan Ion, Gîrdu Constantin Cristinel, Elena Ion (coordonatori), Ghid pentru educație remedială, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2012;
 Șoitu, L. & all, Strategii educaționale centrate pe elev, Alpha MDN, Buzău, 2006;
 Tarcovnicu, Victor – Învățământ frontal, învățământ individual, învățământ pe grupe – EDP, București 1981.