Cum mi-am organizat eu orele de lectură

Cum mi-am organizat eu orele de lectură? - modele de bune practici în dezvoltarea competențelor de comunicare
Prof. înv. primar, SMERIA ELENA
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Roman

LECTURA pierde teren în școală, dacă nu este bine organizată, bine realizată și dacă nu este evaluată de către cadrul didactic, suveranul clasei în dirijarea demersului didactic. Voi prezenta câteva strategii didactice folosite de către mine la clasă pentru stimularea lecturii.
1. Am vizionat manualul digital în clasă, descoperind împreună secțiunea cu lecturi „Biblioteca mea de vis”, alcătuită din fișiere tip imagine cu pagini scrise și ilustrate ale lecturilor propuse de autorii manualului. Le-am demonstrat copiilor cum pot găsi lecturile în paginile manualului precum și în această secțiune,
2. Am descărcat și salvat toate fișierele cu lecturi, în vederea postării acestora pe grupul clasei. Uneori a fost nevoie să imprim lecturile, deoarece câțiva elevi nu posedă dispozitive pentru vizualizarea lor.
3. Am stabilit ziua de vineri pentru ora de lectură.
4. Am hotărât ca temele să se efectueze pe un caiet separate de LECTURĂ.
5. Săptămânal, am propus titlul/ titlurile lecturilor de citit, precum și cerințele fiecărei lecturi în parte. Sarcinile diferă de la o lectură la alta, în funcție de tipul și conținutul textului, totodată fiind în concordanță cu evoluția în timp a elevilor, cu activitățile de învățare desfășurate la orele de Limba și literature română. (fig. 1)
6. Verificarea temelor se face întâi frontal, în clasă, elevii interacționînd, adresându-și reciproc întrebări, astfel încât să poată demonstra că au parcurs cu adevărat lecturile.
Exemplific câteva cerințe didactice:
 Transcrie caligrafic un anumit fragment;
 Formulează întrebări și răspunsuri din întreg conținutul textului, având grijă la diversitatea exprimării, să nu necesite răspunsuri formate dintr-un singur cuvânt. De exemplu: „A reușit Măriuca să-i ia locul transmisionistului?”- aceasta este o întrebare greșită. Întrebare corectată: „Ce făcea Măriuca în vârful nucului, după ce i-a luat locul transmisionistului, mort la datorie?”
 Povestește un fragment precizat;
 Redă printr-un desen colorat/ colaj/ pictură o scenă din textul citit, scena poate fi la alegere sau sugerată de cadrul didactic în cerință (fig. 3).
 Selectează (cinci/ zece) expresii frumoase, după model. De exemplu, în lectura „Frunza”, de Emil Gîrleanu: „Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur”.
 Caută în dicționarul explicativ/ dex online explicațiile unor cuvinte date. De exemplu: potir, gușă, cotropitoare, spuzit („cerul spuzit de stele”).
 Exprimă-ți propria părere în legătură cu un anumit comportament/ finalul întâmplării;
 Ce ți-a plăcut din text? Ce nu ți-a plăcut? De ce?
 Ce ai învățat din acest text?
 Cum ai fi vrut să se termine întâmplarea/ povestea?
 Memorează poezia.
 Interpretează rolurile personajelor, în echipă cu colegii/ prietenii tăi.
Cum dezvolt competențele de comunicare ale elevilor?
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau
informativ accesibil
- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate

Metoda predicției o aplic la fiecare text literar-suport, folosind imaginile proiectate din manualul digital. Menționez că există la fiecare text o galerie de imagini, care se pot vizualiza doar în formatul digital, nu și în cel tipărit.bDe exemplu, la textul „Bunul meu amic Ilie”, de Aurora Ionescu, avem imaginea (fig. 2).

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj
imaginar urmărind un set de repere

• discutarea aspectelor relevante descoperite în text referitoare la personaj: fapte, comportamente ale personajului, descrierea direct de către autor sau de către alt personaj; „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber? Cum se îmbracă?” etc;
• realizarea unui portret al personajului folosind diferite modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un coleg, prin exprimarea liberă a însușirilor fizice și morale (fig. 3.a, fig.3.b, fig.3.c, fig.3.d, fig.3.e, fig.3.f, fig.3.g)
• participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului.
Pentru a veni în ajutorul elevilor, care la vârsta de 9-10 ani nu posedă cunoștințe avansate despre insușirile morale, am realizat un joc cu 25 jetoane colorate, pe care am scris însușiri corespunzătoare personajelor principale din lectura „Singur pe lume”, de Hector Malot. Le-am propus să înzestrăm personajele cu aceste însușiri frumoase, dar să le și argumentăm cu informații potrivite din text. Materialele au fost: două panouri cu numele personajelor, 25 de jetoane cu insușiri morale, într-un coșulet. Jocul s-a desfășurat astfel: 1. Elevii au tras câte un jeton; 2. Le-am stabilit timpul de căutare în text pentru argumentarea și eventual consultarea cu un coleg pe care-l consideră expert (2 minute); 3. Elevii au ieșit pe rând la panourile personajelor, au numit însușirea, au asociat-o personajului corespunzător și au argumentat.
Astfel am centralizat informațiile pentru caracterizarea personajelor Remi și Vitalis integrand cunoștințele de la Ed. civică: bun, darnic, altruist, prietenos, valori morale. (fig.4)

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse context de comunicare
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de
profunzime în cadrul lecturii
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor
Textul „O călătorie spre țările calde”, de Adina Popescu este o lectură din manual foarte atractivă. Printre activitățile de învățare aplicate la clasă, am introdus caracterizarea personajului principal Trăncănilă prin argumentarea pro și contra a trăsăturilor găsite, asociind fiecărei însușiri comportamentele lui și ale celorlalte personaje cu care el a comunicat. Cu alte cuvinte, elevii au demonstrat de unde reiese fiecare trăsătură de caracter.
De asemenea, după aplicarea lecturii explicative, am aprofundat înțelegerea textelor literare și am dezvoltat gândirea critică prin metoda „Pălăriile gânditoare”. Pentru ca activitatea de învățare să fie mai atractivă, am combinat această metodă cu cea a „CUBULUI”, numărul pălăriilor fiind egal cu numărul fețelor cubului. Am optat pentru mai multe cerințe la fiecare pălărie, deoarece când creez acest joc, îmi vin o avalanșă de idei, dar și pentru că am 30 de elevi în clasă, care se implică activ la oră, dorind să se „joace”.

Exemplu: Stigletele, de Mihail Sadoveanu- înţelegerea conţinutului textului prin metoda „Pălăriile gânditoare”)

Pălăria albă (informează)
Prezintă conţinutul fragmentului …… printr-o scurtă povestire.
Pălăria roșie (spune ce simte)

Formulează răspunsuri la întrebări.
a. Cum se simțeau păsările în iarna aceea grozavă?
b. De ce crezi că păsările cele mici vorbeau cu entuziasm despre plecarea împărătesei?
c. Cum s-au scuzat cântărețele cele mititele, în numele cărora a vorbit cintezul?
d. Explică replica păsărilor celor mari, de la „- Auzi dumneata…„ până la „cuviință și lașitate!”. Argumentează indignarea lor. Aveau dreptate sau nu?
e. Asociază fiecărei însușiri din paranteză, personajul căruia i se potrivește. Argumentează. (curaj, lașitate, solidaritate, empatie, mândrie, putere, sinceritate, lipsă de sinceritate, egoism, spirit de sacrificiu, prefăcătorie, modestie) Exemplu: curaj sticletele

Pălăria neagră (surprinde aspectele negative)

Arată aspectele negative ale textului.
a. Ce părere ai depre vremea prezentată la începutul textului? Descrie-o.
b. Pe cine a căzut ghinionul să fie numite să plece după „oleacă de foc din cer” ?
c. Cum s-au purtat păsările mari față de cele mărunte, pe tot parcursul convorbirilor?
d. Ce urmări a avut curajoasa aventură a sticletelui asupra lui?

Pălăria galbenă (surprinde aspectele pozitive)

Arată aspectele pozitive din text:
a. Ce beneficiu a avut soborul păsărilor?
a. A fost bună decizia pajurei de a fura o bucățică de foc? De ce?
b. Care a fost finalul întâmplării? Exemplifică, făcând referire la anotimpul care a sosit.
c. Ce urmări pozitive a avut asupra sticletelui, fapta lui cea curajoasă?

Pălăria verde (generează idei noi)

a. Imaginează-ți că ești împărăteasa păsărilor, pajura. Ce ai fi făcut în locul ei?
b. Dar dacă ai fi una dintre păsările mici, cum ai fi procedat?
c. Ce replici ai spune în locul păsărilor celor mari? Rescrie replicile lor, după atitudinea TA.

Pălăria albastră (clarifică, alege soluția corectă)

6. Exprimă în mai multe idei care este mesajul (învățătura) textului. De exemplu: Am învățat de la pajură să iau măsuri când sunt situații neplăcute, dar și să fiu hotărât în luarea deciziilor.

fig.1 fig.2 fig.3.a fig.3.b

fig.3.c fig.3.d fig.3.e fig.3.f

fig.3.g fig.4

Bibliografie:
1. https://www.twinkl.ro/teaching-wiki/lectura
2. https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Limba%20si%20literatura%20romana/Uy5DLiBDRCBQUkVTUyBT/book.html?book#57