Şcoala cu
bune practici

71 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Cum motivăm elevii să înveţe matematica

Învăţământ liceal | Matematica

Propus de: dominique_tudose | 08.02.2016 19:14 | Revista cadrelor didactice nr. 21/2016 | 1098 vizualizări

Articolul de fata prezintă câteva aspecte concrete prin care putem să-i motivăm pe elevi să învețe matematica.

Cum motivăm elevii să înveţe matematica

de Prof. Dr. Geanina Tudose
Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” si Colegiul “AT Laurian Botoșani

REZUMAT
Articolul de fata prezintă câteva aspecte concrete prin care putem să-i motivăm pe elevi să învețe matematica. Sunt multe studii pe aceasta temă, iar în ultmii ani se acordă o atenție sporită predării și învățarii matematicii și rolului pe care tehnologia îl poate avea în ajuta acest process. Însă, datorită lipsei unei dotări de masă care sa ne poata facilita acest lucru, trebuie sa ne bazăm pe câteva principii simple, așa cum au fost ele articulate de G. Polya.

O parte dintre profesori inteleg prin motivare un fel de a le face pe plac elevilor, de a se transforma într-un clovn care le spune povesti, sau glume, sau care imprăştie notele de 9 si 10 ca bomboanele de Craciun. Poate că, totuşi, căteodata mai suntem vinovaţi şi de aceste lucruri...
Însă motivarea elevilor în a invăţa matematica, disciplină pe care de multe ori aceştia o percep ca dificilă, stă în a plasa în primul rând disciplina pe care o predăm într-un context cultural din care să reiasă utilitatea ei.

Putem insera spre exemplu in orele de analiză matematică informaţii depre Newton şi Leibnitz, despre Bishop Berkeley şi cearta cu Newton despre numerele infinitezimale. Putem petrece câteva minute citind despre felul in care Eulere trata funcţiile iar Cauchy şi Weierstrass limitele, iar Bolzano continuitatea. Exista multe resurse on line din care ne putem documenta.

Aspectele culturale ale matematicii sunt legate de istorie. Elevilor le place să audă despre felul în care matematica era predată şi studiată în Grecia antică. Spre exemplu, despre modalitatea şcolii greceşti de abordare a infinitului şi ce dificultăţi ar fi avut să perceapă definirea infinitului, a limitelor sau a numerelor infinitezimale aşa cum a fost definită in secolul al XVIII-lea si a XIX-lea. Mai mult, faptul că aceste idei sunt continuate şi rafinate de matematicienii secolului al XX-lea, le vor da elevilor sentimentul de incredere in ei si faptul că unele concepte sunt dificil de inteles chiar pentru matematicienii profesionişti.

Multi elevi sunt interesaţi de felul în care matematica devine relevantă în diverse alte domenii cum ar fi fizica sau biologia. Calculul derivatelor este strâns legată de noţiunile de viteză şi acceleraţie. Funcţiile exponenţiale sunt legate de dezvoltarea unei populatii de bacterii sau organismelor monocelulare. Începeţi o nouă unitate de învăţare motivănd prin cîteva exemple relevante în alte domenii. Conceptul de integrală poate fi introdus prin noţiunea de arie, fie a unei suprafeţe plane sau în spaţiu, sau intr-un mod mai simplificat a noţiunii de volum obţinut prin rotaţie.
Emulaţi pasiune, încântare şi fascinaţie. Sigur aceste trăiri se vor transmite şi vor recepta matematica cu mai multa deschidere.
Nu uitaţi, elevii vor fi intotdeauna interesaţi în a le motiva raţiunea pentru care studiază un anumit concept. Întrebarea La ce ne foloseşte asta o putem auzi de nenumărate ori. Şi, probabil, am făcut-o şi noi odată.

Motivati elevii prin a le deslusi tainele rezolvării problemelor

Cu mulţi ani în urmă, George Pólya a scris o carte intitulată How to Solve It (Cum se rezolvă), in care s-a preocupat de acelasi lucru. Polya a şi filmat câteva din orele sale, filme pe care le-am savurat in perioada cănd mă ocupam de pregatirea pedagogică a asistenţilor de la Unversitatea din Toronto. Sugestiile sale şi modul în care aborda o problema au fost de folos multor profesori. Pentru a rezolva o problema el sugera
1. Citeşte problema
2. Citeşte problema din nou
3. Desenează o imagine sau diagramă
4. Stabileşte şi notează cantităţile cunoscute
5. Stabileşte şi noteză cantităţile necunoscute
6. Scrie toate relaţiile între variabilele cunoscute şi necunoscute
7. Rezolvă ecuaţiile
8. Verifică răspunsul
Am mai putea adauga: Învăţati-i pe elevi cum ar putea generaliza problema dată.
În cartea sa, Pólya oferă un număr de probleme interesante şi variate- probleme de geometrie, probleme aplicative cu rate relative şi diverse probleme de analiză matematică. Foarte multe cărţi de literatură sugerează acelaşi lucru.

De foarte multe ori elevii au nevoie de căteva indicii din partea profesorului. Ghidaţi-i astfel
• Faceţi-i să se simtă în largul lor
• Nu faceţi din timp inamicul numărul 1
• Sugeraţi cazuri speciale să fie încercate la început
• Lăudaţi-i, nu la întâmplare, ci pe cei care au obţinut răspunsul corect.
• În cazurile care se pretează la aşa ceva, sugeraţi elevilor să generalizeze problema.

Matematica poate fi dificilă pentru mulţi elevi, iar efortul pe care il cere această disciplină pare a fi din ce în ce mai greu realizabil la noile generaţii. Daca în schimb mizaţi şi pe sensibilitatea copiilor şi astfel conexiunea pe care o veţi realiza cu ei, vor fi mult mai deschişi şi rezultatele lor vor evidenţia acest fapt.

Bibliografie

George Polya, How to Solve It, Princeton University Press, 1957
https://notendur.hi.is/hei2/teaching/Polya_HowToSolveIt.pdf

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 5 evenimente

«NOIEMBRIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Sunteți un profesor care învață tot timpul? Alegeți un răspuns și comentați

8 voturi | 0 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN