Cum poți dezvolta elevilor tăi prin proiecte educative competențele secolului XXI

Elevii clasei pe care o coordonez ca diriginte - implicați în implementarea proiectului SANUS VIVERE! au considerat că, în condițiile actuale, oportunitatea oferită de Change Architects trebuie fructificată, cu atât mai mult cu cât problemele identificate de ei înșiși printr-un brainstorming neplanificat sunt reale, impunându-se găsirea unor modalități concrete de soluționare a acestora, alegerea acestora aparținându-le tot lor.
Astfel, elevii și-au propus – și au și realizat – schimbarea modului de viață sau, de ce nu, revenirea la un stil de viață sănătos, necondiționat de restricții impuse de pandemie, realitatea evidențiind că problemele identificate sunt numeroase. I-am sfătuit să abordăm metoda pașilor mărunți, schimbarea începând cu noi înșine, impactul obținut fiind mult mai mare dacă efectele vor fi vizibile. Teoria o cunoaștem cu toții, iar prezentarea proiectului colegilor de școală a confirmat acest lucru. Întrebarea este cât de mult suntem motivați să aducem schimbarea în viața noastră pentru a putea vorbi de instalarea unei adevărate stări de bine, care să ne determine să fim consecvenți în respectarea regulilor pe care ni le impunem în așa fel încât ele să devină un modus vivendi. Ca atare, activitățile de proiect nu și-au propus să schimbe lumea, ci, deocamdată, pe noi înșine, sperând ca promovarea acestora să demonstreze că puterea exemplului atrage noi discipoli – în rândul colegilor și, de ce nu, al familiei.
Simplitatea soluțiilor a fost cuvântul de ordine: elevii au optat pentru o alimentație sănătoasă, pentru mișcare colectivă ori individuală, dacă vremea nu a permis, pentru socializare și, nu în ultimul rând, pentru sudarea colectivului, interrelaționarea facilitând crearea unor noi prietenii și, mai ales, dezvoltarea abilităților de comunicare.
Problemele identificate de elevi au fost:
a) Sedentarismul, consecință a organizării cursurilor în regim online
b) Creșterea în greutate
c) Alimentație necorespunzătoare
d) Preferința pentru jocurile video, în detrimentul celor în aer liber
e) Agresiunea (verbală) – în cartier
f) Cyberbullying-ul
g) Poluarea / iresponsabilitatea față de mediu
h) Stresul – generat de contextul pandemic
Inițial, au fost două mari probleme identificate de către elevi: a) prima, generată de efectele Bullying-ului / Cyberbullying-ului; a) cea de-a doua, consecință a lipsei de mișcare și a unei alimentații nesănătoase. Deși vizau atingerea unor ODD-uri diferite, chiar elevii au sesizat că ambele proiecte pot fi implementate cu ușurință; supunerea la vot a evidențiat promovarea unui proiect axat pe ODD4 – Sănătate și stare de bine. Explicația acestei alegeri este simplă: pe de o parte, organizarea a numeroase activități a căror tematică a abordat Bullying-ul și Cyberbullying-ul a avut efectul scontat, elevii înțelegând conceptul de violență și conștientizând necesitatea prevenirii și combaterii agresiunilor fizice, verbale sau de altă natură; pe de altă parte, cum ei înșiși au remarcat, implementarea unui proiect care să vizeze promovarea unui stil de viață sănătos constituie o alternativă educațională atractivă atât pentru combaterea violenței, cât mai ales pentru petrecerea timpului liber altfel decât în fața ecranelor / televizoarelor. Totodată, pentru că în cadrul acestui colectiv nu au fost semnalate acte de violență (nici măcar verbală!) și, mai ales pentru că foarte mulți dintre copii, în special, fete, au recunoscut că se confruntă cu problema greutății corporale, 90% dintre decidenți au optat pentru implementarea acestui proiect.
După o analiză atentă și pertinentă a nevoilor comunității noastre școlare, am concluzionat că dezvoltarea intelectuală este în strânsă legătură cu dezvoltarea emoțională și fizică a copiilor / preadolescenților, aceștia din urmă resimțind acut efectele schimbărilor produse de vârstă și, în egală măsură, consecințele desfășurării, pe o perioadă atât de lungă, a cursurilor în regim online. Punctual, îi deranjează: a) lipsa mișcării, a jocului în aer liber; sedentarismul; b) luarea în greutate – problemă cu care se confruntă copiii de ambele sexe, cu mențiunea că fetele sunt mult mai afectate. Urmare a creșterii în greutate, intervine, cum ei înșiși au recunoscut, teama de ridicol / ridiculizare, preferința de a rămâne în casă și socializarea pe net, sentimentul de singurătate, poate, de ce nu, depresia, anxietatea, închiderea în sine, ridicarea unor bariere de comunicare; c) alimentația necorespunzătoare.
Soluția (2 în 1 sau 3 în 1) aleasă de majoritatea a fost: Hrană și mișcare pentru sănătate, urmând ca activitățile proiectului să fie sintetizate pe un padlet și într-o carte online. Alegerea acestei soluții a fost dictată de contextul pandemic, de conștientizarea adevărului că alimentația sănătoasă și mișcarea sunt cheia unui stil de viață sănătos și, nu în ultimul rând, de înțelegerea faptului că reprezintă o soluție la îndemână, facilă cu efectul scontat.
Obiectivele alese de elevi au fost:
1. Îmbunătățirea calității vieții
2. Oferirea unei alternative viabile la folosirea tehnologiei
3. Promovarea unui stil de viață proactiv
4. Promovarea unei alimentații sănătoase
5. Îmbunătățirea competențelor personale și a unor abilități sociale: optimism; echilibru emoțional; capacitatea de socializare; comunicarea; respectul față de sine și față de ceilalți; afecțiunea; empatia; răbdarea; împărtășirea experiențelor; respectarea regulilor.
Elevii au manifestat entuziasm din clipa comunicării intenției de desfășurare a activităților unui astfel de proiect. Ca atare, a devenit o obișnuință întâlnirea colegială pentru a face mișcare împreună; pe grupul de socializare al clasei s-au postat fotografii cu meniuri sănătoase (și pofticioase), videoclipuri cu exerciții fizice, cu exprimarea opiniilor despre schimbările benefice pe care le-au remarcat; implicarea tuturor i-a determinat și pe cei mai timizi să-și dezvolte abilitățile de comunicare, intervenind în discuții cu completări, propuneri și feedback; implicarea în crearea unor dovezi care să ateste implementarea proiectului (padlet; carte online).
Considerăm că obiectivele propuse au fost realizate, oferind mai jos o trecere în revistă a rezultatelor:
a) Descoperirea / redescoperirea plăcerii de a face mișcare (și împreună!)
b) Stabilirea unei rutine ce presupune întâlniri colegiale, elevii optând, pentru a face mișcare, pentru diferite mijloace pe care le au la dispoziție: biciclete, role, skateboarduri, trotinete – mișcarea însemnând, uneori, chiar și o simplă alergare / plimbare
c) Efectuarea exercițiilor fizice la domiciliu, mai ales atunci când nu permite vremea ; încurajarea colegilor prin postarea videoclipurilor cu efectuarea acestor exerciții
d) Obișnuința cu un program regulat al meselor
e) Inițierea unor preferințe culinare (doar alimente sănătoase!)
f) Pierderea în greutate (care a adus satisfacție și multe zâmbete pe chipul fetelor)
g) Înlăturarea barierelor de comunicare, mai ales pentru stabilirea / organizarea unui program comun
Impactul? 22 de elevi au conștientizat necesitatea unei alternative care să se opună tehnologiei, devenind adepții și promotorii unui stil de viață sănătos; familiile acestora s-au implicat în desfășurarea activităților, acceptând schimbările de meniu ale copiilor, mămicile recunoscând că era și timpul pentru o dietă și făcând tot posibilul pentru ca întâlnirile în aer liber – într-un alt loc decât cel din curtea școlii – să poată avea loc; colegii din școalăau aflat de implementarea proiectului, sperând ca, începând de anul următor, tehnica bulgărelui de zăpadă să dea roade.
Promovarea proiectului s-a realizat în comunitatea noastră școlară, elevii diseminând informațiile despre obiective și activități pe rețelele de socializare și în clase, unde au discutat cu colegii lor despre necesitatea alegerii unui stil de viață sănătos, care să implice mișcare în aer liber și o alimentație sănătoasă. Evident că toți cei cărora li s-au împărtășit informațiile au fost plăcut impresionați, recunoscând că aceste nevoi sunt consecința firească a unui an și jumătate de constrângeri impuse de pandemie.
Consider că elevii mei au învățat că optimismul, entuziasmul, echilibrul emoțional, încrederea în forțele proprii, empatia, motivația, perseverența, integritatea, autocontrolul, respectul față de sine și față de ceilalți sunt calități sau abilități (noncognitive) pe care trebuie să le dezvolte pe parcursul întregii vieți pentru devenirea lor ca adulți autonomi. Au învățat că: Suntem ceea ce facem în mod repetat, prin urmare excelența nu este un act singular, ci un obicei (Aristotel).