De la “alfabetizarea” muzicală la redarea unui cântec

Motto
„ Ceea ce este important în artă, este să vibrezi tu însuţi şi să-i faci şi pe alţii să „vibreze”
George Enescu

De la cea mai fragedă vârstă muzica bună captivează interesul copiilor, datorită specificului său prin care se adresează vieţii afective a acestora. Copiii manifestă o deosebită plăcere de a asculta muzică, trăind pe această cale adevărate emoţii artistice. De cele mai multe ori surprinzi copii care jucându-se cântă, mergând de mână cu părinţii ei îngână o melodie sau repetă un cântec învăţat. Uneori textul conţine o creaţie proprie, care nu face altceva decât să redea o dorinţă. Pornind de la o astfel de constatare în activitatea pe care am desfăşurat-o am avut în atenţie îmbinarea armonioasă a tuturor elementelor de structură muzicală cu cele de metodică, de utilizare a proceselor de fixare şi conştientizare a sunetului muzical în memoria copilului de vârstă preşcolară şi de asimilare a acestuia. Cântecele, jocurile muzicale şi exerciţiile pe care le-am folosit în desfăşurarea activităţilor muzicale au reprezentat o frescă a vieţii, a lumii înconjurătoare cu tot ce poate capta atenţia şi emoţiona sufletul copilului de vărstă preşcolară.
Muzica ne dă posibilitatea să-i sensibilizăm pe copii, să-i facem să fie buni, ascultători, harnici, ordonaţi. Le creăm prilejul de a cunoaşte frumosul din viaţă, le îmbogăţim viaţa spirituală. Lucrul acesta se face mai uşor cu ajutorul muzicii pentru faptul că textul este îmbrăcat de această minunată haină melodică de sunete muzicale care plac urechii umane.
Educaţia muzicală presupune îmbogăţirea impresiilor muzicale, dezvoltarea vocii, a ambitusului vocal, a auzului muzical şi a simţului ritmic, formarea unor priceperi şi deprinderilor muzicale elementare care vor duce la perfectionarea deprinderilor ritmico-melodice, la însuşirea şi redarea corectă şi conştientă a unui cântec. Respectând particularităţile de vârstă ale preşcolarului, am început alfabetizarea muzicală încă de la grupa mică-mijlocie, complicând apoi sarcina didactică astfel încât la grupa mare copiii să recunoască şi să reprezinte sonor toate sunetele muzicale, mai mult, majoritatea copiilor au reuşit să cânte o melodie din memorie.
Una dintre activităţile muzicale a început cu jocuri-exerciţii muzicale de alfabetizare muzicală, de intonare corectă a sunetelor care diferă ca înălţime. Paralel am insistat asupra deprinderii de a cânta în colectiv, de a începe toţi odată la un semnal al educatoarei, de a pronunţa corect şi clar cuvintele din cântec, de a respira corect în timpul cântecului, de a se opri toţi odată etc. Prin exerciţii, copiii şi-au însuşit corect noţiuni privind înălţimea notelor, intonarea corectă a sunetelor muzicale,emisia clară, recunoaşterea simbolurilor sunetelor muzicale .
De cele mai multe ori, jocul exerciţiu de alfabetizare muzicală s-a realizat pe o formulă metodică din cântecul care urma a fi învăţat, la început fiind folosite formule mai simple, apoi formule din ce în ce mai complexe.
Jocurile-exerciţii de alfabetizare muzicală solicită procese psihice care îl dezvoltă pe copil cognitiv şi afectiv. Astfel s-a constatat că muzica face parte din activitatea copilului, îl însoţeşte în joc şi în activitatea de învăţare, îl mobilizează, îl antrenează, îi trezeşte atenţia şi interesul contribuind la uşurarea procesului de învăţare a unui cântec.
Pentru organizarea optimă şi eficientă a activităţilor muzicale,educatoarele au în vedere următoarele:
- un cântec poate deveni joc muzical, dacă se realizează cu mişcări executate de copii, conform textului, sau cu alte elemente specifice jocului;
- este necesară delimitarea repertoriului pentru activităţi muzicale în cântece şi în jocuri, că această delimitare nu trebuie înţeleasă mecanic, dimpotrivă se poate realiza în mod selectiv, iar transferul materialului muzical se face de obicei de la cântec spre joc;
- în cadrul aceleiaşi activităţi se poate programa predarea sau repetarea unui cântec sau joc muzical, având sarcină de predare sau de consolidare cu condiţia să se realizeze obiectivul proiectat, prin metode si procedee diferite;
- realizarea obiectivelor educaţiei muzicale şi a deprinderilor de interpretare ( structură ritmică, linie melodică, intensitate durată, înălţime, timbrul sunetelor) se realizează prin cântec, joc muzical sau audiţie muzicală;
- evaluarea nivelului de cunoştinţe şi deprinderi muzicale ale copiilor se realizează prin: activităţi comune, serbări, spectacole muzicale, şezători etc;
- în timpul cântecului trebuie să se acorde atenţie deosebită poziţiei copilului (spate drept, picioare apropiate tălpile pe podea, palmele pe coapse);
- copiii să fie obişnuiti să respire la sfârşitul frazei muzicale sau atunci când este indicată pauza în partitura muzicală;
- interpretarea educatoarei să fie clară, expresivă, să respecte structura melodică, ritmul şi intensitatea redării cântecului.
În întreaga activitate din grădiniţă muzica constituie un instrument de lucru pentru educatoare. O serie de cântece învăţate şi activitatea muzicală sunt preluate ca pretext de introducere în activitate, de transmitere şi repetare de cunoştinţe de încheiere a unei activităţi, mijloc de destindere şi recreere, moment artistic într-un program de serbare.
Activităţile statice (convorbiri, lecturi după imagini, memorizări etc) sunt înviorate de interpretarea unui cântec care să corespundă tematicii activităţii sau care să sugereze un aspect semnificativ al temei. De asemenea muzica este prezentă şi în cadrul programelor de educaţie fizică, copiii execută cu mai multă plăcere mişcările pe suport muzical, iar plimbările excursiile însoţite de interpretarea unor cântece învăţate devin mai plăcute.
Jocul, cântecul, dansul, poezia,activităţile din domeniul artelor plastice, folosite cu pricepere şi îndemânare răspund cerinţelor de exprimare a optimismului, a bucuriei de viaţă.

Bibliografie;
Șchiopu Ursula-1992 Cunoașterea copilului preșcolar-Catedra-București
1993 x x x Programa instructiv-educativă pentru grădinițe speciale, București