Deprinderile practice - consecință a caracterului experimental al chimiei

Deprinderile practice sunt rezultate ale unor acțiuni cu carater practic și teoretic, desfășurate în mod organizat. Însușirea lor presupune, atât cunoasșterea și nțelegerea diferitelor momente ale acțiunilor ce se efectuează, cât și exersarea, pentru obținerea preciziei și corectitudinii în execuție, într-o anumită ordine, a unor tehnici de lucru, subordonate unui anumit scop. Un ajutor important în acest sens îl reprezintă cantiatea de feed-back informativ, care âi indica elevului calitatea fiecărei încercări. Verbele cele mai adecvate pentru descrierea unor deprinderi motorii sunt "execută "sau "efectuează".
Într-o deprindere practică performanța este reflectată într-o acțiune motorie ce constă în efectuarea unei experiențe de laborator, ea conformăndu-se anumitor caracteristici de viteză, acuratețe, corectitudine în execuție, eficiență etc
Având in vedere numarul și felul operațiilor componente, deprinderile practice pot fi structurate ierarhic pe două niveluri de complexitate. Le redăam sub forma unei liste (ce rămâne deschisă) întrucât nu realizează o invebtariere integrală a acestora:
1. Deprinderi elementare privind:
a. Mânuirea surselor de încălzire, a ustensilelor, a vaselor și reactivilor frecvent utilizați în practica de laborator
b. Întretinerea ustensilelor, a vaselor d elaborator și a curățeniei la locul de muncă
2. Priceperi și deprinderi practice complexe privind realizarea unor experiețe, după instrucțiuni scrise sau verbale, folosind un desen sau un model pentru
a. Efectuarea unor operații de bază în laborator (de exemplu, decantarea, filtrarea,, evaporarea, distilarea, cântărirea etc)
b. Prepararea unor soluții apoase de diferite concentrații procentuale
c. Preaparea unor substanțe simple – oxigen, hidrogen, clor, compuse-oxizi, baze, acizi, săruri etc)
d. Verificarea unor proprietăți ale substanțelor
e. Recunoașterea unor substanțe chimice în funcție de proprietățile lor
Parțial sau în ansamblu, deprinderile elementare sunt implicate frecvent în priceperile și deprinderile complexe. Fiecare din acestea, are la rândul ei, particularități proprii în procesul de formare și consolidare, imprimate de caracterul specific al informațiilor pe care le solicită, de procentul componentei intelectuale a deprinderii respective. In acest sens s-a relevat, că procesul de formare a deprinderilor elementare privind formarea priceperilor și deprinderilor complexe. Explicația constă în faptul că deprinderile practice elementare necesită o exersare permannetă, efectuarea unui mare de exerciții practice, spre deosebire de priceperile și deprinderile aparținând celeilalte categorii care presupun aplicarea unor cunoștințe teoretice, formarea lor fiind asigurată de însușirea temeinică a acestora pe parcusul întregii perioade de instruire. Legat de aceasta, este cunoscut faptul că efectuarea experiențelor pe care elevii le realizează în laborator nu s epoate respecta o gradare, d ela simplu la complex – s eremarcă o alternanță a experiențelor care solicită exersarea deprinderilor elementare în formarea unor comportamente specifice. În esență, acestea se conturează ca moduri de acțiune, bazate pe găndire, pe capacitatea elevului de a raționa, de a adapta un algoritm d elucru(care presupune însușirea regulilor șia metodologiei aferente). Procesul de însușire a acestora este asigurat de respectarea anumiror condiții, de exemplu, repetarea lor, sistematică, timp îndelungat, însoțită de indicațiile corespunzătoare, sub supravegherea atenta și competentă a profesorului. De asemenea, presupune efectuarea unor acțiuni similare – ca mod de desfășurare și tehniocă de lucru – diferite, însă, ca scop. Pentru aceasta, elevii trebuie să cunoască, pe lângă unele principii generale, și tehnica de aplicare a acestora.
Ca principiu teoretic fundamental, care stă la baza efectuării difertelor tipuri de experiențe în scopul formării și consolidării priceperilor și deprinderilor complexe, se relevă cu necesitate cunoașterea dependenței dintre proprietățile substanțelor și structura acestora
Bibliografie:
Dimitriu Matilda, Metodica predării chimiei
Fătu Sanda, Didactica chimiei
Herșovici Magda, Istoria chimiei
Lupu Viorica, Metodica predării chimiei