Dezvoltarea abilităților socio-emoționale la vârsta preșcolară

Dezvoltarea abilităților socio-emoționale la vârsta preșcolară

Prof. Csatari Ioana Maria
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Șimleu Silvaniei

Principala formă de activitate în grădiniţă este jocul deoarece
acesta răspunde unor trebuinţe fireşti de activitate, de
dobândire a experienţei, de afirmare prin performanţe a
conduitei. Jocul este esenţa şi raţiunea de a fi a copilăriei.
El are însemnătate decisivă sub aspect psihic pentru copil
deoarece “îl pregăteşte pentru viitor, satisfăcând nevoi
prezente” (Claparede, 1975). Jocul este modul de existenţă a
copilului, este lumea sa de ficţiuni şi simboluri cu profunde
semnificaţii pentru dezvoltarea lui. În joc şi prin joc copilul
cunoaşte realitatea, îşi exerseaza funcţiile psihomotrice şi
socioafective. Pentru copii, jocul este un mod de viaţă, modul
principal de a lua contact cu lumea.
În vederea dezvoltării abilităților socio-emoționale am
selectat și desfășurat jocuri care să stimuleze interacțiunea
pozitivă cu copiii, să-i sprijine în procesul de percepere a
regulilor și de înțelegere a efectelor acestora, să-i
încurajeze să își recunoască, exprime și regleze emoțiile.
a) Jocuri pentru stimularea abilității de interacțiune cu copii
din grupă
1. Batista fermecată
Obiective urmărite:
- Să ofere batista unui coleg de grupă cu care dorește să se
joace;
- Să colaboreze cu copilul ales în alegerea centrului la care
doresc să se joace;
- Să construiasă sau să modeleze împreună un parc de joacă.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația,
demonstrația, exercițiul
Materiale didactice: batiste colorate (vor fi câte două bucăți
din fiecare culoare, astfel încât fiecare copil să aibă o
pereche)
Se prezintă sub formă de surpriză o cutie frumos împachetată pe
care am primit-o în
dar de la prietena mea. Alături de mai multe batiste colorate se
află și o scrisoare prin care copiii sunt informați că batistele
au puteri magice și îi vor ajuta să-și aleagă prietenul cu care
se vor juca pe parcursul zilei. Ca orice prieteni adevărați, cei
doi copii vor trebui să își aleagă împreună locul și
jucăriile pe care doresc să le folosească. La centrul
Construcții și Artă sunt pregătite diverse materiale necesare
construirii sau modelării unui parc de joacă. Pe parcursul jocului
copiii vor fi încurajați să coleboreze, iar la sfârșit vor fi
apreciați pentru buna purtare și respectful pe care l-au dovedit
unul față de celălalt.
2. Să ne jucăm împreună
Obiective:
-să precizeze rolul pe care dorește să-l înterpreteze în
cadrul jocului (urs, lup, cățel, vulpe, iepuraș);
-să-și aleagă costumul conform rolului preferat;
-să colaboreze cu colegii de joacă.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, jocul,
exercițiul.
Materiale didactice: costume reprezentând urs, lup, cățel,
vulpe, iepuraș, veselă, tacâmuri, cuburi, jucării reprezentând
diverse alimente, cosulețe, pătură.
Jocul se desfășoară la cetrul Joc de rol, copiii având sarcina
de a-și imagina că sunt la un picnic. Materialele puse la
dispoziție pot fi completate cu orice alte jucării pe care copii
doresc să le utilizeze în cadrul jocului. Copiii sunt stimulați
să își împartă responsabilități, să colaboreze și să
respecte dorințele partenerilor de joc pentru a se simți cu
toții bine la picnic.
b) Jocuri pentru formarea abilității de a respecta regulile
1. Nu deranja!
Obiective:
-să stabilească regulile pe care trebuie să le respecte în
cadrul jocului;
-să respecte regulile jocului.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația,
exercițiul explozia stelară
Materiale didactice: lego, mașinuțe, păpuși, cărucioare,
veselă, tacâmuri, hârtie glasată, foarcece, lipici, puzzle,
coșuleț cu steluțe colorate (roșii, albastre, verzi, mov), flip
chart, carioci.
Se prezintă cele 4 centre deschise, respectiv Construcții, Joc de
rol, Artă și Joc de masă. Copiii sunt împărțiți în 4 grupe,
în funcție de culoare stelelor pe care și le-au ales. Se
identifică grupul din care face parte (fiecare copil va spune
numele copiilor cu care se va juca), după care li se acordă un
scurt timp pentru a decide împreună unde doresc să se joace.
Grupul de copii care au convenit asupra centrului ridică mâna sus.
Primii care fac acest gest au dreptul de a se deplasa spre locul
unde doresc toți să se joace. După ce fiecare grup a ajuns la un
centru, se vor enumera materialele cu care se vor juca, vor preciza
2-3 reguli pe care trebuie să le respecte la centrul unde se vor
juca și vor motiva de ce e important să le respecte. Regulile sunt
fi scrise de adult pe flipchart cu culoarea potrivită grupelor
formate și repetate înainte de a începe jocul propriu-zis. Pe
parcursul desfășurării jocului, educatoarea supraeghează copiii
și amintește la nevoie regulile stabilite de grup la central
respectiv. La finalul jocului, toți copiii stau în cerc pe covor
și vor fi stimulați să precizeze ce s-au jucat, dacă au fost
respectate regulile și cum s-au simțit în timpul jocului.
2. Joacă-te cu noi!
Obiective:
-să imite acțiuni precizate de conducătorul jocului;
-să indice copiilor acțiunile pe care aceștia trebuie să le
imite;
-să precizeze rolul care i-a plăcut mai mult, cel de executants
sau cel de conducător.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația,
demonstrația, exercițiul
Materiale didactice: un coif, o clepsidră
Conducătorul jocului este ales spunănd versurile ”Coiful meu cel
colorat, /Ție ti-l ofer în dat!/ Împreună ne jucăm, imităm și
ne distrăm!”. Conducătorul jocului va spune copiilor să imite
diverse acțiuni, animale. Când dorește să oprească imitarea
acțiunii, conducătorul va bate o dată din palme și va spune
”Stop!”. Comenzile vor putea fi date atâta timp cât
funcționază clepsidra. Odată cu expirarea timpului, conducătorul
va alege un alt copil spunând versurile, după care îi va așeza
coiful pe cap. Jocul continuă până când fiecare copil a avut
șansa de a fi conducător. Copiii sunt apreciați pentru
respectarea regulilor jocului și vor fi stimulați să precizeze
rolul care i-a plăcut mai mult: cel de conducător sau cel de
executant.
c) Jocuri exerciții pentru dezvoltarea empatiei
1. Și eu am fost odată trist/ tristă
Obiective:
- să descrie o experiență care l-a supărat;
- să precizeze cum și-a manifestat supărarea;
- să adreseze cuvinte de îmbărbătare pentru copilul care și-a
împărtășit experiența negativă.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația,
exercițiul
Materiale didactice: fețe zâmbitoare
Copiii sunt invitați pe rând să relateze o întâmplare tristă
pe care a experimentat-o.
Pentru a stimula empatia, colegii sunt încurajați să
îmbărbăteze copilul în cauză spunându-i ceva frumos,
oferindu-i o alternativă la situația negativă pe care trăit-o.
Copilul își va lua apoi, de pe panou o față zâmbitoare.
2. Ajutor pentru Maria
Obiective:
-să ofere soluții care ar putea rezolva problema cu care se
confruntă Maria;
-să aleagă din multitudinea de soluții pe cele pe care le
consideră mai eficiente.
Metode și procedee didactice: conversația, brainstorming
Material didactice: flipchart, cariocă, buline verzi
Copiii sunt solicitați să ofere cât mai multe soluții de
rezolvare a unei situații problematice. Se prezintă cazul:
”Maria, colega noastră de la grupa de lângă noi, mi-a povestit
dimineață că este foarte supărată pentru și-a găsit tabloul
pe care l-a pictat ieri la grădiniță, l-a găsi acum mâzgălit.
Ce o sfătuiți să facă?”. Fiecare propunere este notată de
educatoare, iar după epuizarea ideilor, se va stabili cu copiii ce
sfat ar trebui să-i oferim Mariei. Se va așeza o bulină verde în
dreptul soluției/ soloțiilor considerate cele mai potrivite. La
finalul discuției, copiii sunt apreciați pentru soluțiile oferite
și pentru faptul că au dorit să-și ajute colega.
d) Jocuri pentru dezvoltarea autocontrolului
1. Semaforul
Obiective:
-să alerge la semnalul verde al semaforului;
-să se oprească la semnalul roșu al semaforului.
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația,
exercițiul
Materiale didactice: paletă, costum de polițist
Se explică regulile jocului, cu precizarea că schimbarea
culorilor semaforului va fi avertizată dinainte prin semnal sonor
(bătaie din palme) de către educatoare. Modul de respectare a
regulilor va fi supravegheat de un polițist care va
”amenda”copilul care a încălcat regulile. Pedeapsa poate
consta în dezlegarea unei ghicitori, în recitarea unei strofe
dintr-o poezie, în adresarea unor întrebări despre cifre,
animale, anotimpuri sau orice alte teme cunoscute de către copii.
Rolul polițistului este intrepretat pe rând de câte un copil care
s-a oprit la culoarea roșie a semaforului.
2. Vulpea și gâștele
Obiective:
-să exprime prin mimică emoții precum furia, teama sau bucuria.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația,
demonstrație, exercițiul
Materiale didactice: mască reprezentând o vulpe
Copilul care interpretează rolul vulpii va trebui să redea prin
mimică agresivitatea vulpii, iar copiii care au rolul gâștelor
vor mima bucuria atunci când dansează în cerc și teama în
momentul în care vulpea fuge spre le pentru a le prinde.
Prin jocurile desfășurate, copiii au învățat să asculte activ,
să împartă jucării, obiecte, să împărtășească experiențe,
să rezolve în mod eficient conflictele, să respecte regulile, să
coopereze cu ceilalți în rezolvarea unei sarcini, să ofere și
să ceară ajutor atunci când are nevoie. Se observă progrese în
relaţiile dintre cu colegii de grupă, în conformarea de cele mai
multe ori regulilor grupei, în controlarea impulsivității.
Dobândirea strategiilor de reglare emoţională au favorizat
capacitatea de exercitare a controlului asupra propriului
comportament.
Chiar dacă manifestarea comportamentelor nedorite reprezintă o
etapă comună în dezvoltarea copiilor, activitățile
desfășutate în grădiniță contribuie la achiziționarea
abilităților proactive. Prin intermediul acestora se dezvoltă
empatia, abilitățile de autoreglare emoțională, de gestionare
adecvată a emoțiilor negative, efectele benefice regăsindu-se în
modul de relaționare a copilului cu semenii. Crearea unor situații
asemănătoare pe parcursul desfășurării programului
instructiv-educativ pe o perioadă mai îndelungată, încurajarea
părinților de a aplica astfel de metode și acasă, de a-și
stimula proprii copii să exerseze abilitățile învățate la
grădiniță, vor duce diminuarea și chiar anihilarea problemelor
comportamentale cu care s-au confruntat copilul la un moment dat.

BIBLIOGRAFIE:

-Blândul, V., C., (2017) -50 de jocuri și activități specific
educației non-formale, Editura Mega. Cluj Napoca
-Brănișteanu, R., Petrică, S., Petrovai, D., Preda, V., (2012)-
Pentru un copil sănătos emoțional și social- Ghid practice
pentru educatorul care construiește încredere!, Editura V&I
Integral, București
-Cosmovici, A., Iacob, L.,(1999)- Psihologie școlară, Editura
Polirom, Iași
-Filipoi, S.,(1998)- Basme terapeutice pentru copii și părinți,
Fundația Culturală Form, Cluj Napoca
-Moldoveanu, I., (2005)- 850 de jocuri și activități- Ghidul
animatorilor, European Youth Exchange, Chișinău
-Neacșu, I., (1990)- Metode și tehnici de învățare eficientă,
Editura Militară, București
-Verza, E., (1999)- Psihopedagogie școlară specială, Editura
Didactică și Pedagogică, București