Dezvoltarea competenței specifice de aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice, prin prisma dezbaterilor în cadrul orelor de istorie.

Istoria este o disciplină umanistă, integratoare, totală, care are evident o misiune importantă, aceea de a insufla elevilor afecte, sentimente, modele de personalităţi, atitudini şi comportamente. Profesorul de istorie trebuie să ştie să surprindă exact ceea ce ar putea să-l determine pe un elev, indiferent de nivelul său de educaţie şi de capacitate intelectuală, să manifeste interes faţă de demersul său la ora de istorie. Istoria prezintă aspecte pozitive şi negative, iar profesorul trebuie să ştie să valorizeze pe cele dintâi, trebuie să ştie să le facă o suficientă şi eficientă “propagandă” şi să ştie să le combată pe cele negative. Elevul trebuie să ştie singur cum să-și formuleze opinia referitor la evenimente, personalități controversate în istorie şi să înţeleagă că trecutul istoric nu este rupt de prezent şi viitor, că ceea ce se prezintă la ora de istorie şi cu ocazia activităţilor extracurriculare îşi au rostul lor. Formarea competetenței specifice de aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice în cadrul orelor de istorie o putem dezvolta prin prisma dezbaterilor. Debate-ul este o formă structurată de dezbarere educațională. Participantii sunt pusi în situația de a se expune ”pro sau contra ” asupra unei probleme. Există mai multe tipuri de dezbatere:
 Controversa academică; Policy; Karl Popper ; Parlamentary;World school, Procesul judiciar; modelul Ceh.
Indiferent de format, ceea ce este important de subliniat este ca tema dezbaterii reprezinta in primul rand un pretext pentru exersarea abilitatilor de comunicare in spatiul public, de gandire critica si de argumentare logica, si nu o incercare de a stabili valoarea de adevar a uneia din cele doua pozitii exprimate in timpul dezbaterii.
Desi toate metodele (formatele) de debate dezvolta în principal aceleasi abilitati, fiecare accentueaza în mod deosebit unele dintre ele. Astfel, formatul de dezbateri "Karl Popper" pune un accent deosebit pe procesul de documentare, pe calitatea si cantitatea de informatii (dovezi) furnizate în sprijinul argumentelor, are reguli foarte stricte în ceea ce priveste structura sistemului de argumentare si abordeaza în general teme cu posibilitati restrînse de interpretare. Formatul de dezbateri "Parlamentare" pune accentul în mod special pe filosofia promovata de fiecare dintre cele doua echipe, pe stilul de prezentare si pe abilitatile de persuasiune, are reguli mult mai flexibile în ceea ce priveste structura sistemului de argumentare, abordeaza în general teme cu posibilitati extrem de largi de interpretare si se bazeaza pe cunostinte pe care orice persoana mediu-informata ar trebui sa le aiba, folosirea informatiilor specifice fiind chiar interzisa.
În esenta, tehnicile de dezbateri dezvolta: gîndirea critica; capacitatea de argumentare; concizia si claritatea în exprimare; rezonabilitatea in afirmarea unei opinii avand o documentatie prealabila ;toleranta fata de opiniile adverse;persuasiunea; ascultarea activa; stilul de prezentare într-o aparitie publica; capacitatea de a lucra într-o echipa; capacitatea de a elabora comunicări si eseuri scrise și, a ține discursuri.
Pornind de la afirmatia lui Socrate ”În discuție se naste adevărul”, consider oportună utilizarea diverslor forme de dezbatere în cadrul orei de istorie pentru dezvoltarea la elevi a competetenței specifice de aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice. Drept argument voi aduce cîteva exemple de utilizare a metodelor de dezbatere în cadrul orei de istorie. Astfel, secventă de lectie în clasa a XII-a ”România în cadrul razboiului doi mondial”:
Evenimentul de la 23 august 1944 este un subiect care a fost evaluat în chipuri diferite. Regimul comunist s-a autolegitimat prin acest eveniment, a proclamat 23 august zi naţională a României şi l-a definit ca fiind „revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”. Partizanii lui Antonescu l-au catalogat drept „lovitură de stat”. S-au mai folosit sintagmele: „insurecţie armată”, „insurecţie naţională armată antifascistă” „insurecţie populară” sau pur şi simplu „actul de la 23 august”. În baza surselor formulează 3 argumente pro și 3 contra referitor la afirmatia: 23 august 1944 în România a însemnat revoluţie de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă sau lovitură de stat? (vezi anexa1: surse ce se referă la evenimentul din 23 august 1944).
Clasa este împărțită în 2 grupe se aplică modelul ceh de dezbatere (vezi anexa: modelul ceh de dezbatere), afirmatori si negatori, 3 elevi joacă rolul de jurați, care vor aprecia: formularea argumentelor, strategia de echipă și prezentarea echipei (abilitățile de comunicare). Timp acordat: 3 minute pentru formularea argumentelor în echipă, distribuirea rolurilor, 7 minute pentru dezbatere și 5 minute pentru analiza dezbaterii.
Un alt tip de dezbatere este procesul de judecată, în acest sens o secventă de lectie din clasa a IX-a, tema: .
Ion Antonescu, a fost conducător al statului român între 1940 – 1944. Politicile sale economice, sociale, naţionale sau deciziile sale militare au fost de-a lungul timpului subiect de controverse intelectuale sau ideologice. Iată mai jos un exemplu de abordare diferită a politicii lui Antonescu faţă de evrei (anexa 2: abordarea diferită a politicii lui Antonescu)
Clasa este divizată în judecători, avocati de partea acuzării, avocati de partea apărării și persoanlitatea lui Antonescu. Se duce procesul: Antonescu erou national sau criminal?
Controversa academică:
De exemplu, la clasa a XI-a tema: Primul război mondial, elevii primesc o caricatură (anexa 3: Evoluţia rasei umane. De la maimuţă la maimuţă, caricatură engleză din anul 1915)
Sarcina: Dacă ai fi fost persoana care putea decide în primăvara anului 1915 folosirea pentru prima dată a gazelor toxice,ce decizie ai fi luat ? Formulează 3 argumente Pro și 3 Contra, completînd tabelul (anexa 4: tabel)
Etape:
1. Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor, pregatind cel mai convingator ‘’caz’’ aplicabil situatiei in care se afla.
2. Elevii sunt aranjati pe perechi, cu puncte de vedere opuse, sau in grupuri de patru, astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator.
3. Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia, ripostand la atacuri, aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere.
4. Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact, complet si convingator.
BIBLIOGRAFIE
1. Abilități psihologice: Ghid pentru profesor și student. Material consultat online la adresa http://www.eed.usv.ro
2. Albers, Rebecca, Five listening strategies. Material consultat online la adresa edutopia.org/blog-five-listening-strategies-rebecca-alber
3. Burch, Noel &Gordon, Thomas, Profesorul eficient, Programul Gordon pentru îmbunătățirea relației cu elevii, trad. Ioan Sava, București, Editura Trei, 2011.
4. Mentorat și comunicare, Abilităţi de consiliere de bază. Material consultat online la adresa www.anpcdefp.ro
5.Timor, Rozalia, Ascultarea activă. Material consultat online la adresa www.tinapse.ro