Dezvoltarea competențelor de gândire prin predare – „Teaching to Think"

Omul este ființa rațională și conștientă care are ca trăsătură distinctivă a psihicului uman rațiunea și capacitatea de gandire logică. Această trăsătură este definitorie în deosebirea omului de celelalte ființe vii. Gândirea este definită cu ajutorul dicționarului de psihologie ca fiind „un proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale, extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor.”(Dicționar de psihologie, Editura Albatros București 1978. ) Potrivit Psychological Encyclopedia gândirea este „acea activitate mintală care se implică în înțelegerea, procesarea și comunicare informației”.(Psychological Encyclopedia, APA reference books collection, 2000)

În cartea intitulată „Neurofitness”, Rahul Jandial susține că„ minunile creierului nu au nevoie de nicio exagerare. În capul nostru trăiesc aproximativ 85 de miliarde de neuroni- la fel de multe celule sunt în creier câte stele sunt în Calea Lactee. Fiecare din acești neuroni are câteva mii de conexiuni sub forma unor fire, numite sinapse, care îi leagă de alți neuroni din creier- peste o mie de miliarde de conexiuni”.(Rahul Jandial, Neurofitness,p. 14)
Accentul este pus, în zilele noastre, pe dezvoltarea gândirii creative și implicit a creativității în rândul elevilor. Gândirea creativă este formată preponderent din procese cognitive reprezentate de capacitatea de a crea, de a întreprinde. Este o metodă simplă, dar complexă care permite soluționarea problemelor prin dezvoltarea de idei și concepte noi. Dezvoltarea ideilor se caracterizează printr-o abordare originală, flexibilă și neconvențională. Gândirea laterală este un concept introdus în anul 1967 de către Edward de Bono. Logica normală, respectiv gândirea critică este interesată de studiul adevărului, în timp ce gândirea creativă este preponderent preocupată de aflarea și descoperirea mai multor posibilități de a rezolva probleme prin metode independente, dar interconectate.
Dr. Edward de Bono explică gândirea laterală astfel: „Nu poți săpa o groapă nouă adâncind o groapă mai veche.”(Edward de Bono, Gândire laterală, Editura Curtea Veche, p.10), astfel încât creativitatea este cheie de succes a oamenilor care doresc să învețe să gândească într-un mod total diferit. Gândirea creativă scoate în evidență capacitatea oamenilor de a observa și analiza lucrurile în mod diferit, convențional, mod prin care ajungem să obținem o satisfacție a soluționării prin eficientizarea resurselor folosite și implicate în acest proces. Autorul Edward de Bono aprobă afirmația cu privire la gândirea laterală, creativă care este prezentatp ca fiind o privire distinctivă și indirectă a unor situații într-un mod difeit și creativ prin organizarea în mod propriu a proceselor noastre de gândire prin utilizarea unor modalități diferite și combinații de resurse. Principalul obiectiv al gândirii creative este acela de a genera idei noi al căror rezultat este mereu necunoscut, dar care în final se materializează și își conturează valoarea. Ca orice tip de gândire, și creativitatea trebuie să fie dezvoltată și încurajată șă inoveze. Această dezvoltare și inovare se realizează prin tehnici și exerciții aplicate în diferite activități, cea mai importantă activitate fiind viața de zi cu zi. Gândirea creativă, laterală nu trebuie să substituie gândirea obiectivă, verticală. În cartea sa intitulată Gândire laterală, Edward de Bono susține această idee prin următoarea afirmație „gândirea laterală nu este un substitut pentru gândirea verticală. Ambele sunt necesare și complementare. Gândirea laterală este generativă. Gândirea verticală e selectivă.”(Edward de Bono, Gândire laterală, Editura Curtea Veche, p.10)
Creativitatea este definită de către autorul Marian Bejat în lucrarea sa intitulată „Talent, inteligență, creativitate...” ca fiind „capacitatea gândirii uman de a găsi soluții noi, de a da naștere unor idei sau unor lucruri necunoscute anterior(cel puțin pentru individ)”.(Marian Bejat, Talent, inteligență, creativitate,Editua Științifica, p. 50;) Autorul Mariana Roșca susține în lucrarea sa intitulată Metode de psihodiagnostic faptul că prin gândire creativă „se realizează un produs nou și valoros”. Însuși părintele gândirii laterale, Edwars de Bono, susține că „creativitatea este fără îndoială cea mai importantă resursă mană” și „fără creativitate nu ar exista nici un progre și se vor repeta mereu aceleași greșeli.”(Mariana Roșca, Metode de psihodiagnostic,Editura Didactica, p. 25)
Gândirea laterală este un instrument cu un impact puternic asupra elevilor și adulților care le permite să gândească și să acționeze astfel încât își pot depăși anumite bariere și pot ieși din tiparele standard.Creativitatea reprezintă un stâlp principal al educației, care ajută procesul educațional să se desfășoare în beneficiul elevilor. Potrivit cercetătorilor Fox și Schirrmacher, preșcolarii manifestă o atitudine creativă atunci când: „încearcă idei noi și moduri diferite de a rezolva lucrurile, manipulează și transformă ideile și materialele, împing limitele și explorează posibilitățile, adresează întrebări sau acceptă diverse provocări și rezolvă probleme.”(Englebright Fox, Robert Schirrmacher, Art and Creative Development for Young Children, Editura Cengage Learging 8th edition, 2014, p.200) Bocoș susține că un copil este creativ când „realizează demersuri ciritice și creative, depune eforturi proprii înscrise în schimbri sociale, în scopul accederii la noua cunoaștere.”(Mușata Bocoș, Instruire interactivă. Repere de reflecție și acțiune, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2002, p. 121)

Bibliografie:
1. Rahul Jandial, Neurofitness
2. Edward de Bono, Gândire laterală, Editura Curtea Veche,
3. Marian Bejat, Talent, inteligență, creativitate,Editua Științifica,
4. Mariana Roșca, Metode de psihodiagnostic,Editura Didactica
5. Englebright Fox, Robert Schirrmacher, Art and Creative Development for Young Children, Editura Cengage Learging 8th edition, 2014
6. Mușata Bocoș, Instruire interactivă. Repere de reflecție și acțiune, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2002