Dezvoltarea creativității și a talentului la orele de educație plastică în ciclul primar

Dezvoltarea creativității și a talentului
la orele de educația plastică
în ciclul primar

Creativitatea a devenit cuvântul magic a epocii noastre. Dorința fiecărui profesor este ca elevii săi să fie capabili de a ieși din obișnuință, să parcurgă drumuri noi, să găsească rezolvări noi problemelor întâmpinate, să aibă capacitatea de a prelucra informația primită, să nu fie doar simpli receptori.
Este necesară stimularea creativității, a imaginației și a gândirii flexibile. Pentru fiecare cadru didactic dezvoltarea talentului este o sarcină importantă. Elevii talentați trebuie dezvoltați și îndrumați corespunzător.
Educația estetică este implicată în întregul proces de formare și autoformare a personalității și urmărește dezvoltarea capacității de percepere și înțelegere corectă a frumosului din realitate (natură, muncă, artă, societate), formarea conștiinței estetice, a gustului și simțului estetic, în educarea necesității și a posibilității de a participa la crearea frumosului în artă și în viață.
Educația artistică se realizează prin cunoașterea frumosului prin diferite arte: literatura, muzica, desenul, pictura, abilități practice.
Educația plastică este procesul dirijat de formare a competențelor de comunicare artistică și de creare a imaginii artistico-plastice a elevilor. Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice și culturale, au drept consecință creșterea sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în sine, consolidând respectul pentru valori, tradiții și semeni.

Creativitatea și dezvoltarea personalității prin educația estetică
Termenul de creativitate provine din latinescul “creare” și înseamnă “a zămisli”, “a făuri”. Există 60 de definiții pentru termenul de creativitate, fără să fie formulată o definiție general acceptată.
O definiție amplă a creativității a fost enunțată de Torrance: creativitatea este “un proces de sensibilizare la probleme, deficiențe, goluri în cunoștințe, elemente care lipsesc, dizarmonii, identificarea dificulțăților; căutarea de soluții sau formularea ipotezelor asupra deficiențelor: testarea și re-testarea acestor ipoteze și, posibil, modificarea și re-testarea lor; în final, comunicarea rezultatelor.”
A.L. Taylor definește cinci niveluri de creativitate:
Creativitate expresivă
Creativitatea productivă
Creativitatea inventivă
Creativitatea inovatoare
Creativitatea emergentă
Dintre trăsăturile personalității creatoare, cei mai mulți autori citează:
Originalitatea
Flexibilitatea
Senzitivitatea
Fluența
Ingeniozitatea
Expresivitatea
La acestea se mai adaugă: motivația superioară, atitudinea creativă, inteligența creativă, tenacitatea, nonconformismul.
Etape în constituirea creativității ca stare sunt: preparație, incubație, iluminație, verificarea.
Copilul creativ poate fi recunoscut prin trăsăturile următoare:
• trăsăturile de personalitate: încredere de sine, capacitatea de a tolera ambiguitatea, curiozitatea, motivația.
• procese emoționale: fantezie, abilitate de a găsi plăcere în provocări, capacitatea de implicare în activități, toleranța la anxietate.
• abilități cognitive: gândire divergentă, capacitatea de a reordona informațiile și de a schimba unele modele de gândire, orientare către rezolvare de probleme, bagaj bogat de cunoștințe.
Torrence spune că elevii creativi sunt și inteligenți, dar copiii inteligenți rar sunt și creativi. Elevii inteligenți utilizează gândirea convergentă, caută informațiile din cele învățate, iar copiii creativi folosind gândirea divergentă încearcă să rezolve problemele utilizând informațiile acumulate din mai multe domenii. Artele plastice reprezintă cea mai bună modalitate de a stimula creativitatea și imaginația elevilor.
Amabile și Torrance afirmă că atitudinea pozitivă a pedagogilor față de creativitate este un factor important. Este de datoria cadrelor didactice să asigure o atmosferă potrivită în care copilul poate crea din propria voință. Stresul, timpul limitat, starea de anxietate sunt inamicii creativității.
Cele mai cunoscute metode de dezvoltare a creativității sunt:
Metoda brainstorming
Metoda Sinectica
Metoda Mind Map
Creative Problem Solving (CPS)
Scamper
Creativitatea și inteligența
Talentul desemnează o manifestare umană, având ca element dominant performanțele excepționale și este consecința îmbinării unor capacități intelectuale și aptitudini cu anumite trăsături de personalitate. În prezent sunt cunoscute peste o sută de definiții ale talentului, însă nici o definiție nu este unanim acceptată. Rolul școlii este de a descoperi, a cultiva, a dezvolta talentele.
În domeniul artelor plastice talentele se prezintă abia la sfârșitul ciclului primar.
Mező Ferenc afirmă că rolul cadrului didactic este să acorde :
• sprijin pentru latura puternică a talentului
• sprijin pentru latura slabă a talentului
• sprijin pentru latura care nu are legătură de talentul
• îmbunătățirea atmosferei din clasă
Tipurile programelor de dezvoltare pentru elevii talentați pot fi împărțite în trei categorii: programe acceleratoare, îmbogățitoare, programe bazate pe diferențiere.
Accelerarea: adaptarea duratei învățării la abilitățile elevilor talentați.
Îmbogățirea: oferă experiențe de învățare care necesită un nivel de gândire și creativitate mai înaltă decât nivelul mediu.
Strategii de îmbogățire: învățarea independentă, programe independente, centre de învățare, ateliere, excursii, școala de vară, concursuri.
Diferențierea: dezvoltarea are loc ținând seama de caracteristicile individuale ale elevilor.
Metodele folosite la orele de educație plastică au un efect major asupra dezvoltării gândirii creative.
Ca metode se pot utiliza: observația, conversația -discuția, explicația, demonstrația, metodele creative pentru dezvoltarea creativității precum Brainstorming și SCAMPER, evaluarea.
Tehnici și procedee creative pot fi de exemplu:
1. Legarea punctelor întâmplătoare cu linii
2. Completarea petelor de culoare
3. Desenarea animalelor fantastice
4. Mașinăria magică (mașina care transformă obiectele în obiecte magice)
5. Mașina de cusut desene (un copil mișcă foaie de hârtie ,celălalt ține creionul în mână)
6. Călătoria unui desen (fiecare copil adaugă un element desenului început)
7. Desenul neterminat (completează desenele neterminate)
8. Jocul cercurilor: completarea cercurilor și alcătuirea unei povești lucrând în echipe, în perechi.
Temele activităților didactice pot fi: Copaci în anotimpul toamna, Strugurele, Decorarea obiecte lor ceramice, Ploaia de curcubeu, Zâna Toamnei, Florile toamnei, Noapte de iarnă, Decorațiuni de Crăciun, Creanga înflorită, Câmpul înflorit, Păpădia curioasă, Vopsirea ouălor de Paște, Căpșunica, Oițe pe câmp, Înghețata magică, Bujori, Aventura cercului.
Metodele folosite la orele de educație plastică au un efect major asupra dezvoltării gândirii creative. Educația plastică contribuie la dezvoltarea talentului și a simțului estetic a școlarului mic. În urma aplicării la clasă a unei învățări creative, folosind metodele de dezvoltare a creativității într-un climat afectiv favorabil:
• elevii devin mai inventivi
• elevii devin încrezători, mai motivați și cu o atitudine mai creativă
• elevii sunt în stare să găsească soluții în cele mai variate direcții, gândirea lor devine mult mai flexibilă la rezolvarea unei problem plastice.
Creativitatea poate fi dezvoltată în ciclul primar în condițiile în care învățătorul este preocupat de crearea unui climat corespunzător, propunându-și să promoveze manifestarea liberă a copiilor în învățare, stimulând potențialul creativ a fiecărui copil.

Bibliografie:
1. Csíkszentmihályi Mihály (2023), Creativitate .Rolul fluxului în psihologia descoperirii și a inventării, Editura Curtea Veche Publishing, București
2. Ken Russell, Philip Carter (2018), Teste psihometrice, Editura METEOR PRESS, București
3. Mihaela Roco (2004), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom,
4. Nicola Ioan – Farcas Domnica (1995), Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică, EDP, București
5. Otilia Clipa, Ionela Bogdan (2024), Jocuri creative și recreative pentru dezvoltarea copiilor, Editura Didactică și Pedagogică, București