Efectele consumului de produse lactate fermentate asupra organismului, propunător Anghel Gheorghiţa

EFECTELE CONSUMULUI DE PRODUSE LACTATE FERMENTATE ASUPRA ORGANISMULUI

Profesor: ANGHEL GHEORGHIŢA
COLEGIUL ECONOMIC ,,ION GHICA’’ TÂRGOVIŞTE

Laptele este un excelent mediu pentru consumul și generarea unor produse lactate cu culturi vii și active. Capacitatea tampon a laptelui asigură supraviețuirea florei probiotice a tractului gastrointestinal, iar constituienții săi au efecte fiziologice care amplifică efectele benefice ale acestor alimente. Fermentația lactică produsă de anumite culturi selecționate de bacterii lactice determină sporirea propietăților nutritive (se îmbogățesc în unele vitamine din grupul B: riboflavina, tiamina, cobalamina ) și biologice ale produselor lactate acide, având efecte de sănătate asupra omului.
Studiile nutriționale și epidemiologice au dus la concluzia că efectele biologice ale produselor lactate fermentate pot fi împărțite în:
a. Efecte directe, care pot fi observate la nivelul mucoasei sau a lumenului intestinal. Acestea cuprind:
 efecte digestive, asigură sănătatea tractului digestiv.
Într-un organism sănătos, 85 % din bacteriile din intestinul gros sunt microorganisme din familia Lactobacillus. Procentul rămas este alcătuit din alte tipuri la fel de benefice. Dacă se consumă antibiotice, acestea distrug pe lângă bacteriile de infecție și pe cele ,,benefice’’. Acest lucru poate poate duce la apariția diareii, a crampelor abdominale, flatulenței și balonării, a infecțiilor cu fungi, precum și la o absorbție mai dificilă a nutrienților. Iaurtul poate să preîntâmpine toate aceste neplăceri. Există chiar dovezi că microorganismele din iaurt, în combinație cu o dietă bogată în fibre, pot preveni apariția diverticulozei, o boală dureroasă și potențial gravă, caracterizată prin formarea pe pereții intestinului gros de mici diverticuli.
Aceste specii considerate probiotice au activitate benefică în organism concretizată în:
 Activarea și menținerea microbiotei normale;
 Interfernță negativă cu patogenii bazată pe excludere și antagonism;
 Acțiunea imunomodulatoare și imunostimulatoare;
 Activitate anticancerigenă și antimutagenă;
 Deconjugarea acizilor biliari;
 Producerea de lactază în vivo;
 Scăderea colesterolului seric.
 acțiunea protectoare contra patogenilor.
b. Efecte indirecte, care pot fi consecința modificărilor sistemului imunitar sau a florei endogene (bacteriile probiotice realizează: colonizarea intestinului, produși de metabolism, produși cu caracter antibiotic, îmbunătățirea răspunsului imunitar al gazdei și utilizează nutrienți) înainte de obținerea unui efect biologic (prevenirea adeziunii, inhibarea creșterii, amplificarea sistemului imunitar față de bacteriile patogene).

Efectele consumului de produse lactate fermentate
1.Efecte benefice asupra tractului gastroimunitar.
Flora intestinală are o varietate de funcții metabolice, imunologice, protective și joacă un rol de barieră împotriva bacteriilor patogene. Microorganismele care ajută complexul microbian sunt lactobacilii și bifidobacteriile. Aceste microorganisme au acțiunile sinergice:
 Puterea acidifiantă. Bacteriile lactice produc din glucide (lactoză) cantități masive de acid lactic care inhibă proliferarea enterobacteriilor patogene (colibacilii și salmonelele), precum și acizi grași. Bacteriile lactice și acidul lactic împiedică dezvoltarea în intestin a microorganismelor de putrefacție, inhibă germenii patogeni și cei de putrefacție, scade pH-ul, având un efect bacteriostatic sau bactericid.
 Producerea de substanțe cu caracter de antibiotic. Lb. acidophilus produce substanțe de natură proteică, cu caracter de antibiotic: acidofilină, lactobacilină, lactolină și lactocidină. Acidofilina izolată poate conferi organismului o rezistență naturală sau o imunitate față de infecțiile patogene.
 Producerea de alți compuși antimicrobieni. Acidul lactic și peroxidul de hidrogen, produși de probiotice pot juca un rol antimicrobian ca și acizii biliari eliberați în intestin de diverse bacterii lactice care au putere inhibitoare. Streptcoccus thermophilus și Lactobacillus bulgaricus au inactivat complet S. thyphymurium.
 Acțiunea asupra tranzitului și infecțiilor intestinale.
Produsele lactate fermentate îmbunătățesc tranzitul intestinal, datorită acțiunii de a coloniza tractul gastrointestinal. Administrația regulată pe o perioadă de la 10 la 18 zile a unei culturi (100 ml) de S. thermophilus, a stimulat peristaltismul intestinal și a avut efect benefic asupra defecației. Campylobacter și Salmonella sunt inhibate datorită acizilor grași cu catenă scurtă, eliberați de bacteriile lactice. Helicobacter pylori este considerat ca fiind principala cauză pentru gastrită și pentru ulcerul gastric. Bacteriile lactice care au un efect inhibitor sunt L. acidophillus, L. casei subsp. rhamnosus.
2. Întărirea sistemului imunitar
Bacteriile din tractul digestiv contribuie la protecția imunologică a organismului prin crearea unei bariere împotriva colonizării de către bacteriile patogene. Această barieră poate fi menținută prin consumul de suplimente care conțin bacterii lactice vii ,,dorite’’. Produsele lactate fermenteate colonizează intestinul temporar și de aceea se recomandă consumul lor în mod regulat.
3. Reducerea efectelor radioterapiei
Radioterapia are un profund efect asupra microflorei intestinale, a mucoasei și a motilității intestinale. Studii realizate pe paciențiii supuși radioterapiei pelvice care au primit lapte fermentat cu celule viabile de L. acidophilus au prezentat o reducere semnificativă a simptomelor de diaree, cu mai puține complicații intestinale tardive.
4.Encefalopatia hepatică
Encefalopatia hepatică este o tulburare neurologică asociată cu insuficiența hepatică datorată creșterii importante a amoniemiei. La indivizii sănătoși amoniacul produs în intestin prin acțiunea ureazei bacteriene, este absorbit și detoxifiat de ficat, pe când la cei cu insuficiență hepatică, crește concentrația de amoniac în sânge. Studii privind modificarea florei bacteriene, folosind bacterii lactice pentru a înlocui microorganismele cu activitate ureazică intensă s-a făcut prin consumul de produse lactate fermentate cu L. acidophilus (a condus la scăderea ureazei fecale, a concentrației de amoniac în sânge și a îmbunătățit simptomele clinice la pacienții cu encefalopatie hepatică), Lacobacillus GG (a redus amoniacul fecal), Enterococcus faecium (a redus amoniacul din sânge, îmbunătățind starea mentală și performanțele psihrometrice, persistente timp mai îndelungat).
5.Constipația
Constipația reprezintă o problemă serioasă, mai ales pentru persoanele bolnave care trebuie să ia medicamente. Deși s-a încercat ameliorarea efectelor secundare ale tratamentelor cu anumite substanțe, acestea au avut un efect iritant asupra colonului, iar cele cu fibre vegetale necesită un consum mare de lichide și acidul fitic din fibre poate deranja absorbția minerală. Pentru găsirea unor soluții, s-au făcut studii prin consumul de produse lactate fermentate. Astfel consumată o cantitate zinică de 150 – 200 ml de lapte fermentat cu o cultură de L. acidophilus a dat rezultate bune în această afecțiune. Efecte favorabile au mai avut L. rhamosus și L. casei.
6. Efectul anticolesterolemiant
Colesterolul este o substanță esențială pentru viață. Se găsește în toate celulele organismului unde îndeplinește un rol fundamental, fie ca o substanță de bază a unor hormoni, acizi biliari și avitaminelor D, fie ca element de structură a membranelor. În același timp colesterolul intervine în bolile cardiovasculare, litiaze veziculare, hipercolesterolemie ca marker sau factor de risc. În ultimii ani s-a studiat efectul produselor lactate fermentate și s-a constatat că, suplimentarea hranei cu iaurt reduce colesterolul seric. Lactobacilii și produșii lor de metabolism intervin în metabolizarea sărurilor biliare și determină o reducere a proporției de colesterol din organism.
7. Lupta împotriva cancerului
Lactobacillus acidophilus ajută la prevenirea recidivării tumorilor la pacienții tratați de cancer la vezica urinară. Se pare că bacteriile benefice împiedică bacteriile distrugătoare să mai producă substanțe cancerigene în organism.
8. Inhibarea peroxidării lipidelor
Metabolismul oxidativ este esențial pentru organismele vii care au nevoie de energie pentru procesele biologice specifice. Cu toate acestea alterările oxidative joacă un rol patologic în afecțiunile omului. Radicalii liberi ai oxigenului și alte specii reactive ale sale sunt produse continuu în vivo (corpul uman) și în sistemele alimentare. Deși omul posedă o apărare antioxidantă, sisteme care au capacitatea de a proteja împotriva alterărilor oxidative, totuși acestea nu sunt capabile să elimine în totalitate neajunsurile. De aceea, folosirea suplimentară a antioxidanților, a alimentelor ce conțin antioxidanți poate ajuta organismul să diminueze alterările oxidative.
Studiile referitoare la efectul antioxidant al bacteriilor lactice este abordat de puțin timp. Pentru acestea se apelează la determinarea inhibării procesului de peroxidare a lipidelor. În acest scop se folosesc acidul linoleic sau arahidonic. Pentru evaluarea activității antioxidante a lui L. acidophilus și B. longun s-a măsurat inhibarea peroxidării acidului linoleic și a unor celule osteoblastice. Efectul extractului intracelular al acestor bacterii a fost de inhibare a peroxidării lipidelor și a acumulării pigmenților fluorescenți în țesuturi.
BIBLIOGRAFIE
1. Bahrim, G., ș.a.: Produse lactate fermentate, Editura Academica, Galați, 2005
2. Costin, G.M.: Produse lactate fermentate, Editura Academica, Galaţi, 2005
3. Segal, R.: Principiile nutriției, Editura Academica, Galați, 2002
4. 1001 de remedii casnice - Reader’Digest, 2008 (traducere după The Reader’Digest
Association Limited, London UK, 2005)