EFICIENTIZAREA LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ PRIN FOLOSIREA METODELOR DE PREDARE A JOCURILOR SPORTIVE (fotbal)

EFICIENTIZAREA LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ PRIN FOLOSIREA
METODELOR DE PREDARE A JOCURILOR SPORTIVE (fotbal)

Liceul Tehnologic „Constantin Ianculescu” Cârcea
Prof. Lupu Dorel

Creşterea calitativă a lecţiilor de educaţie fizică şcolară a
ocupat şi ocupă un loc central în preocupările profesionale ce
revin specialiştilor din domeniul educaţional.

Au fost făcute multe eforturi în scopul găsirii celor
mai corespunzătoare căi şi modalităţi operative în scopul
optimimizării procesului de învăţământ privitoare la toate
disciplinele ce sunt studiate în şcoală, eu având plăcerea de a
le consemna pe cele care au avut drept obiectiv creşterea
calitativă a lecţiei de educaţie fizică şcolară, acţionând
asupra conţinutului, metodelor şi mijloacelor specifice acestei
activităţi.
Introducerea unor elemente tehnice de bază ale jocului de fotbal
în conţinutul lecţiei de educaţie fizică şcolară, reprezintă
un aspect absolut normal, acest lucru fiind recomandat de noile
programe curriculare şi susţinut de plăcerea deosebită a
elevilor de a practica acest frumos joc sportiv. Putem afirma şi
susţine că, practicarea organizată a jocului de fotbal
contribuie, din plin, la creşterea nivelului de atractivitate şi
de participare activă şi conştientă a acestora la lecţia de
educaţie fizică. Subliniez faptul că, prin caracteristicile sale
fundamentale jocul de fotbal se poate plia la posibilităţile şi
„particularităţile” elevilor din ciclul gimnazial.
Acesta reprezintă o mică parte din argumentele pentru care pledez,
pentru folosirea unor elemente specifice jocului de fotbal în
lecţia de educaţie fizică din ciclul gimnazial şi susţin
necesitatea acestui aspect mai ales în unităţile şcolare în
care baza tehnică şi materială este deficitară.

Exemple practice de teme didactice pentru clasele gimnaziale V –
VIII

Clasa a V-a
Tema l
- Jocuri pentru acomodarea cu mingea.
- Joc la două porţi pe teren redus.
 Mingea afară din cerc". Elevii formează unul sau doua cercuri;
ţinându-se de mâini şi păstrând între ei un interval de un
pas. Un elev stă la mijloc şi încearcă să scoată din cerc o
minge prin lovituri de picior pe sub mâinile sau pe lângă
picioarele elevilor. Fără să dea drumul la mâini, elevii opresc
mingea cu piciorul drept sau stâng, după indicaţiile primite.
Elevul care greşeşte ia locul celui din cerc.
Variantă: acelaşi joc fără ca elevii să se ţină de mâini.
Indicaţii metodice: elevii din cerc aşteaptă mingea în poziţie
fundamentală.
 Joc la două porţi, pe teren redus: 5 la 5; 6 la 6; 7 la 7. Se
verifică gradul de pregătire a elevilor din punct de vedere fizic
şi tehnic

Clasa a VI-a

Tema 1
- Repetarea pasei de pe loc şi din deplasare - preluarea mingii cu
latul, talpa şi şiretul exterior.
- Joc la două porţi.
 Elevii formează 2-3 cercuri în funcţie de mingile existente
la oră. Unul din elevi trece la mijloc pasând mingea, de pe loc
şi cu elan de doi-trei paşi, colegilor din cerc. Aceştia preiau
mingea şi o retransmit elevului de la mijloc cu acelaşi procedeu.
Variantă: elevii sunt dispuşi pe două-trei şiruri faţă în
fată. Primul execută pasa cu şiretul interior partenerului din
faţă. Acesta execută o preluare şi retransmite mingea
următorului.
Cel care, a pasat mingea se deplasează în spatele şirului propriu
sau a celui opus.
Concurs; "Cine loveşte şi preia mingea mai corect, câştigă":
3-5 repetări. Indicaţii metodice: în momentul lovirii mingii
glezna trebuie să fie încordată, iar în timpul preluării
relaxată.
 Joc pe teren redus: elevii se împart în mai multe echipe: 3 la
3; 4 la 4; 5 la 5;6 1a 6 etc.
În joc elevii execută procedeele tehnice învăţate: diferite
pase, preluări, protejarea mingii, dribling, deposedări, marcaje
şi demarcaje.

Clasa a VII-a

Tema 1
- Repetarea pasei cu traiectorie înaltă.
- Preluarea mingii cu şiretul din aer.
 Elevii se împart în două-trei colective de lucru.
Fiecare colectiv este format din 8-12 elevi aşezaţi pe patru
şiruri dispuse în pătrat cu faţa spre interior. Distanţa dintre
şiruri este de 5-6 m. Primul din şir loveşte mingea uşor cu
traiectorie înaltă spre sirul din stânga. Coechipierul din acest
şir preia cu şiretul (latul) din aer, apoi execută o pasă cu
traiectorie înaltă spre următorul şir din dreapta.
Se lucrează de la stânga la dreapta în sensul acelor de
ceasornic. Apoi se schimbă sensul paselor de la stânga spre
dreapta. Cei care execută acţiunea trec la sfârşitul şirului
propriu.
Variante: câte 2 pe perechi; câte 3; câte 4 pe 2-3 şiruri cu
partener în faţă.
Indicaţii metodice: mingea trebuie oferită în aşa fel încât
să cadă în faţa partenerului.
 Joc pe teren limitat: 2 ta 2; 3 la 3; 4 la 4; 5 la 5 etc.
Se permit numai două atingeri, o preluare şi pasarea mingii peste
plasă.
Se aplică regulamentul jocului de tenis.

Clasa a VIII - a

Tema 1
- Exersarea şi perfecţionarea elementelor tehnico de bază în
condiţii apropiate de joc: conducerea mingii, pasa din
deplasare-preluare-tras la poartă.
 Câte trei elevi la o minge. Jucătorul A conduce mingea 4-5 m,
o pasează în adâncime, pe jos, coechipierului B, situat la
aproximativ 12 m de A; acesta face o preluare încercând să scape
de sub supravegherea jucătorului C cu rol de apărător semiactiv,
apoi activ.
După câteva încercări reuşite rolurile se schimbă între cei
trei elevi.
 Joc bilateral: 7 la 7. Fiecare jucător încearcă să execute
cât mai corect procedeele tehnice întrebuinţate în joc. Din zona
centrală pasele sunt orientate spre zonele laterale ale terenului.
Când jucătorul cu mingea se află la aproximativ 16 m de poartă
şi nu are o poziţie favorabilă de finalizare sau să paseze,
poate încerca o activitate individuală.
Indicaţii metodice: se opreşte jocul şi se acordă lovitură
liberă indirectă numai atunci când jucătorul cu mingea are o
poziţie avantajoasă de pasare a mingii şi nu o valorifică; când
pierde mingea, driblând prea mult; când îi lipseşte curajul de a
trage la poartă.

Concluzie
Prin introducerea unui număr mai mare de lecţii în care sunt
prezente elemente din jocul de fotbal am constatat o creştere a
interesului elevilor pentru lecţia de educaţie fizică, pe care ei
o consideră mai atractivă şi am constatat o reducere a numărului
de absenţe şi o participare voluntară şi entuziastă a elevilor
la aceste lecţii.

Bibliografie

l. ARDELEAN, C., Îndrumar pentru pregătirea copiilor şi
juniorilor, Reprografîa F.R.F.. Bucureşti, 1983.
2. BALINT, Gh., Didactica generală a educaţiei fizice şi a
sportului, Edit. Transilvania, Braşov, 2003.
3. BÂRSAN, M., Fotbal - tactica jocului, Edit. I.E.F.S.,
Bucureşti, 1980.
4. BÂRSĂNESCU, ŞT., Istoria pedagogiei, Edil. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979.
5. BENFDEK, L , Fotbal - 600 exerciţii, Edit. C.N.F.S.,
Bucureşti, 1984.
6. BOMPA,T., Teoria şi metodologia antrenamentului, Edit. Ex.
Ponto, Bucureşti, 2002.
7. BOTA, I., Modele de joc şi pregătire, Edit. Sport Turism,
Bucureşti, 1979.
8. CÎRSTEA, G., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi
sportului, Edit. Universul, Bucureşti, 1993.
9. CĂLINESCU, G., Fotbal prezent şi viitor, Edit. Universitaria,
Craiova, 2004.