Emoțiile

EMOȚIILE
studiu de specialitate

Prof. înv preșcolar Alexandra Baban
Școala Gimnazială Țifești,
Grădinița cu P. N Sîrbi

Ce cuvânt simplu... emoție și ce încărcătură aparte are acest termen.Cine nu are emoții? Cu toții avem astfel de trăiri și suntem definiți fundamental prin ele. Știm foarte bine că emoțiile sunt trăiri afective pozitive sau negative care apar ca răspuns la evenimentele cu care ne confruntăm de-a lungul vieții. Scopul emoțiilor este acela de a ne sprijini în adaptarea la mediul înconjurător. Emoțiile ne ajută să luăm decizii, să ne mobilizăm și să acționăm în diferite situații de criză și de asemenea, emoțiile ne ajută să îi înțelegem pe cei cu care relaționăm.
Pentru a fi oameni compleți și dezvoltați armonios trebuie să identificăm corect emoțiile noastre și a celor apropiați nouă, acest lucru urmând să ne aducă o serie de beneficii importante:
• Emoțiile corect indentificate ne oferă mesaje despre nevoile noastre. Spre exemplu, te trezești dimineața cu o stare de nervozitate pregătindu-te să mergi la muncă. Această stare, îți poate transmite faptul că jobul tău este unul in care îți sunt încălcate limitele, unde poate ești suprasolicitat și de care în realitate nu ești mulțumit.
• Emoțiile ne ajută să relaționam, să îi înțelegem și chiar să îi ajutăm pe cei din jur. Nu putem citi gândurile oamenilor dar putem deduce emoţiile unei persoane fără că ea să spună nimic, prin interpretarea expresiilor faciale. Astfel putem observa când o persoană este tristă și îi putem oferi suport, sau putem observa când cel de lângă noi este nervos și are nevoie de spațiu.
• Trăirile emoționale ne oferă informații despre mediul în care trăim (dacă suntem în pericol, dacă mediul este plăcut, dacă activitatea noastră ne oferă satisfacție).
De aceea am ajuns la concluzia că identificarea și gestionarea corectă a emoțiilor începe încă de la vârste fragede, acest lucru putând fi fructificat încă din învățământul preșcolar, fapt ce m-a determinat să împărtășesc și cu dumneavoastră înformații utile despre roata emoțiilor și modul în care ar putea fi valorificată pentru dezvoltarea potențialului bio-psihic individual al educabilului, astfel încât copilul să devină apoi un adolescent și ulterior un adult dezvoltat armonios.
Roata emoţiilor
Scopul:
• Conştientizarea, exprimarea şi etichetarea corectă a emoţiilor.
• Dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte semnele exterioare ale diferitelor emoţii
Obiective:
• să identifice emoţiile pe baza imaginilor prezentate;
• să exprime corect emoţia observată;
• să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii şi posibilele cauze ale acestora.
Metode și procedee: jocul didactic, conversația, explicația
Sarcina didactică:
- recunoaşterea stărilor sufleteşti reprezentate în imagini;
- realizarea diferenţei între emoţiile pozitive şi emoţiile negative;
Reguli de joc:
- Copiii precizează stările şi trăirile sufleteşti ilustrate în imagini şi identifică corect emoţiile proprii
- Copiii dau exemple de astfel de situaţii când s-au simţit şi el la fel
Materiale: „Roata emoţiilor”- un cadran confecţionat din carton sau hârtie, împărţit în 6 părţi
egale, în fiecare fiind reprezentat un copil aflat în diferite stări emoționale.

Figura nr.4 – Roata emoțiilor
Desfăşurarea activităţii:
Se prezintă copiilor roata emoţiilor şi li se explică că o vor utiliza într-un joc pentru a înţelege mai bine emoţiile lor şi ale celorlalţi. În acest joc, pe rând, câte un copil va învârti săgeata roţii şi când aceasta se opreşte la o emoţie, va încerca să identifice şi să reproducă emoţia, să dea exemple de situaţii când s-a simţit în acest fel. S-au purtat discuții în legătură cu modalitățile de evitare a emoțiilor negative.
Cum colaborăm în cadrul grupului
Scopul:
• Dezvoltarea deprinderii de a colabora cu toți coechipierii în cadrul grupului de lucru
Obiective:
• să conștientizeze importanța colaborării în cadrul grupului de lucru;
• să evidențieze efectele negative ale lipsei de colaborare.
Metode și procedee: conversația, explicația, problematizarea
Descrierea activității: Prezentarea spre dezbatere a următoarei situații:
„Elevii unei clase au fost împărțiți în trei grupe egale, fiecare dintre ele având de realizat un proiect cu titlul România – o țară de poveste!. Fiecare membru al grupului a primit câte o sarcină. Irina face parte din cea de-a treia echipă. Ea nu a înțeles ce are de făcut, le-a cerut ajutorul colegilor din grupa sa, dar ei au refuzat-o pentru că erau preocupați de sarcinile lor. Când proiectele au fost prezentate, a treia echipă a obținut cel mai slab punctaj din cauză că Irina nu a lucrat corect și complet. Membrii echipei s-au supărat pe ea.”
 De ce credeți că echipa din care făcea parte Irina a obținut cel mai slab punctaj?
 Ce părere aveți despre comportamentul Irinei? Dar al colegilor?
 Considerați că Irina este principala vinovată de obținerea rezultatului slab?
 Vi s-a întâmplat să trăiți o experiență asemănătoare cu cea a Irinei? Dar cu cea a colegilor?
 Considerați că relația de colaborare reprezintă o condiție esențială a reușitei?

Este importantă stima de sine?
Scopul:
Conştientizarea componentelor stimei de sine, importanţa respectului de sine în viaţa fiecăruia și acceptarea celorlalți așa cum sunt ei;
Materiale: fișe de lucru pe care sunt reprezentate schema unei stele, stilou, lipici, tablă;
Desfășurare: Fiecare membru al grupului primeşte o fişă individuală, numită „Steaua personală” pe care trebuie să o completeze timp de 5 minute. Pe razele stelei și în centrul ei participanții trebuie să noteze următoarele lucruri:
 Două lucruri pozitive care îl caracterizează (raza de sus)
 Două lucruri de care este mândru/mândră (raza din stânga)
 Două realizări pe care le pot face mai bine ca ceilalți (raza din dreapta)
 Două lucruri pe care ar dori să le schimbe în propria persoană (în mijloc)
 Două scopuri de viitor (raza de jos, stânga)
 Trei persoane pe care le apreciază mult (raza de jos, dreapta)
Lucrul în perechi: să identifice ce au comun.
Se afişează la flipchart toate „stelele”, după care, se prezintă 4-5 dintre ele.
Concluzii: Steaua fiecăruia evidențiază calităţile şi abilitățile fiecăruia, prin ce este unic, irepetabil şi individual şi care sunt calităţile similare cu ale altor persoane. Se mai discută despre calităţile fiecăruia, care îl ajută să aibă succes în viaţă, care „luminează” calea precum o stea.
Cum sunt? Cum mă comport? Cum reacționez?
Scopul:
• Autocunoașterea prin evidențierea trăsăturilor relevate de modul de comportare în diverse situații sociale;
Obiective:
• să-și realizeze o scurtă caracterizare, prezentând trăsături dezvăluite de modul în care reacționează și acționează în diferite situații sociale din cadrul colectivului școlar;
Metode și procedee: conversația, explicația, chestionar nestandardizat.
Descrierea activității:
 Fiecare elev răspunde cu Da sau Nu la fiecare întrebare a testului.
1. Mă simt bine atunci când discut cu persoane străine.
• Da
• Nu
2. Mă simt bine în cadrul activităților desfăşurate în clasă sau în şcoală.
• Da
• Nu
3. Îmi place să discut cu colegii mei.
• Da
• Nu
4. Îmi este uşor să îmi fac prieteni noi.
• Da
• Nu
5. Îmi place să stau mai degrabă singur/ă decât cu alți colegi.
• Da
• Nu
6. Pot să respect ușor regulamentul clasei și al școlii.
• Da
• Nu
7. Poţi să ţii un secret față de colegii tăi ?
• Da
• Nu
8. Te cerți des cu colegii tăi ?
• Da
• Nu
9. Te superi când prietenul tău îi ajută pe alţi colegi?
• Da
• Nu
10. Ştii ce le place colegilor tăi ?
• Da
• Nu
 Interpretarea itemilor
• Dacă ai răspuns cu Da la majoritatea întrebărilor 1, 2, 3 și 4 înseamnă că ești un copil sociabil, participi cu plăcere la activitățile desfășurate în clasă și în școală și-ți place să discuți cu persoane cunoscute și necunoscute.
• Dacă ai răspuns cu Da la întrebarea 5 nu-ți place compania altor persoane.
• Dacă ai răspuns cu Da la întrebările 6 și 7 înseamnă că de obicei respecți regulile.
• Dacă ai răspuns cu Nu la întrebarea 8 ești un copil tolerant.
• Dacă ai răspuns cu Da la întrebarea 9 ești un copil egoist.
• Dacă ai răspuns cu Da la întrebarea 10 înseamnă că îți pasă de cei din jur, ești atent la problemele lor.
Bibliografie:

1. Crenguța, Lăcrămioara, Oprea, (2008), Strategii didactice interactive , Ediția a III-a. București: Editura Didactică și Pedagogică;
2. Creţu, Tinca, (2009) Psihologia vârstelor. Iași: Editura Polirom;
3. Cucoş, Constantin, (1996) Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom;
4. Dymond, R. (1950), Personality and Empathy, în Journal of Consulting Psychology;
5. Marcus, Stroe, (1971), Empatia - cercetãri experimentale, Bucureşti, Editura Academiei;
6. Marcus, Stroe, (1997), Empatie şi personalitate, Bucureşti, Editura Atos.