Evaluare și autonomia învățării prin metoda proiectului

Metoda proiectului valorifică eficient creativ și inteligent modalitățile de lucru activ- participative cu elevii, depășind ipostaza pasivă, în care acesta era un simplu receptor al informației. Implementarea metodei este o dovadă clară că elevii au reținut mai bine prin colaborarea din interiorul unei echipe, prin responsabilizare. Este, de fapt, modalitatea prin care el devine autonom, își asumă învățarea, nu doar din obligație, ci pentru că i s-a oferit posibilitatea de a pune în valoare nu numai ce cunoștințe deține din orice domeniu, dar și oportunitatea de a învăța ce poate face cu informațiile deținute.
Unul dintre punctele forte pe care le are metoda proiectului în implementarea la clasă este, din punctul meu de vedere, evaluarea. Trebuie avută în vedere complexitatea aspectelor ce pot fi evaluate în cazul acestei metode nu doar de predare – învățare, ci și de evaluare, ce are în centru un elev implicat activ, nu doar un simplu receptor al noțiunilor impuse de programa școlară.
Propun pentru exemplificare un proiect ce poate fi implementat la o unitate de învățare care vizează tipuri de texte nonliterare, prilej de a-i transforma pe elevi în Mici jurnaliști. Ca proiecție temporală, activitatea se poate derula pe parcursul a trei săptămâni, iar produsul final ar s-ar concretiza într-o revistă, pe una dintre temele de interes ale elevilor: viață sportivă, tradiții și obiceiuri, ecologie, medicină, stil de viață sănătos etc. Elevii au astfel posibilitatea de a-și evalua calitativ și cantitativ informații, noțiuni teoretice de la diferite discipline studiate, integrate într-un produs sau progresul acestor informații asimilate treptat de elevi. Evaluarea devine un întreg proces, fenomen integrat învățării, nu doar o etapă inițială sau finală, așa cum avem de multe ori tendința. Elevul devine și el parte direct implicată în procesul de evaluare, mai ales prin faptul că e pus în permanență să conștientizeze responsabilitatea pe care o are în interiorul proiectului. Cu siguranță copiii vor fi entuziasmați de modul de lucru propus, de flexibilitatea programului, mai ales că vor lucra în echipe, pe teme accesibile și plăcute.
Grilele de evaluare vor fi prezentate de la început, atât grila de evaluare a produsului, cât și cea de prezentare orală a grupei. Astfel, față de evaluarea abordată tradițional, elevii știu mult mai concret și mai detaliat modul de notare. Se poate adăuga și o grilă de autoevaluare, ca instrument necesar în evaluare individuală și pentru a avea mult mai clar, modul în care în care fiecare elev s-a implicat sau a rezolvat sarcină de lucru. Complexitatea evaluării unității respective poate fi susținută și de testul sumativ care va urmări nivelul cunoștințelor asimilate de fiecare copil în parte. Metoda proiectului vizează nu doar conținuturi însușite, dobândite dar și abilități, deprinderi de comunicare orală și de redactare. În ceea ce privește evaluarea revistei, se va avea în vedere la notare și structura proiectului, validitatea temei, includerea tipurilor de texte indicate, corectitudinea și acuratețea exprimării, stilul adecvat, creativitatea, originalitatea, calitatea informațiilor. Elevilor li se vor indica, de la începutul implementării proiectului, câteva site-uri și reviste de specialitate și le va fi prelucrată Legea drepturilor de autor. În interiorul fiecărei grupe, elevii își pot însuși drept sarcină redactarea unui anumit tip de text nonliterar, pe care să îl finalizeze prin acordul celorlalți. Un alt aspect vizat în evaluare este legat de prezentarea orală a activității grupei, urmărind modul creativ în care se adaptează la comunicare și la auditoriu, dacă își susțin cu argumente punctul de vedere sau dacă au capacitatea de a convinge, dacă se exprimă corect, clar, cursiv, pe parcursul prezentării. Pot primi întrebări de la celelalte grupe, pot explica maniera de lucru, alegerea unei anumite perspective asupra temei.
Nu se urmărește doar calitatea produsului final, ci și ceea ce se întâmplă pe parcursul unității de învățare, monitorizarea fiind o componentă esențială în acest demers didactic, pe care și-l asumă profesorul, iar reușita activității ține și de eficiența instrumentelor de evaluare pregătite pentru a valorifica munca din interiorul echipei. Este recomandat ca în etapa inițială să se aplice un chestionar, pentru a se face o analiză de nevoi, deoarece este important ca profesor să știe ce resurse materialele are la dispoziție pentru că nu e de ajuns să ceri, trebuie să observi, să constați care este realitatea, pentru a te putea plia pe resursele deja existente și pentru a le folosi în mod eficient și creativ. Un aspect extrem de important este și comunicarea cu elevii, care știu cel mai bine modul în care vor putea pune în aplicare tema aleasă, iar soluția este implicarea acestora în planificarea unității de învățare. Astfel, ei vor ști și vor înțelege de la început ce obiective au de urmărit, pentru a alege strategii care li se par mai atractive pentru conceperea produsului ce urmează a fi evaluat, pentru a negocia componența echipelor de lucru. Aceste decizii sunt direct asumate de elevi, iar profesorul poate lua rolul de ghid în elaborarea planurilor de proiect. Elevii sunt cei care își pot împărți sarcinile în funcție de resursele de care dispun, de particularitățile aptitudinale.
Metoda oferă oportunitatea învățării reciproce, elevii câștigă mai multă încredere în ei înșiși, învățarea devine în mod real centrată pe elev, iar fiecare devine responsabil de o anumită sarcină, conștient de rolul pe care îl are în cadrul grupei. Negociază, reflectă asupra propriei activități, discută cu ceilalți pentru a găsi împreună soluții. Comunicarea se poate face și în paginile unui jurnal de reflecție sau prin autoevaluare corectă și sinceră a modului în care și-a finalizat sarcinile. Această monitorizare este benefică, pentru că le oferă ocazia să își evalueze propria învățare prin comentarii ce oferă și profesorului o cale de ameliorare a unui viitor proiect. Inter-evaluarea îi va ajuta să se perfecționeze, să își asume curajul de a fi supuși criticii, sporind dorința de perfecționare.
Metoda este o revelație și pentru profesor, deoarece este evidentă ușurința elevilor în a-și însuși noțiuni dificile, legate de o temă mai puțin accesibilă, deschiderea față de o nouă abordare a materiei, dorința de implicare a unora care de obicei sunt destul de pasivi în timpul orei. Creșterea motivației învățării, centrarea actului didactic pe elev, diversitatea modalităților de evaluare ce sunt în strânsă legătură cu planificarea, organizarea în conceperea materialului de predat validează metoda proiectului drept una din variantele viabile, ce aduc o nouă perspectivă asupra rolului profesorului în evaluare, de la ce de controlor, la cel de colaborator, coechipier, îndrumător al elevului devenit autonom în învățare.