Dintre multiplele forme de educare a tinerelor generații, excursia este una dintre cele mai agreate căi de a informa (și a forma) prin stimularea tuturor simțurilor, prin îmbinarea utilului cu plăcutul.
Excursia tematică sau educarea prin vizitare
Învăţământ gimnazial | Limba şi literatura română
Propus de: eneclaudia065 | 18.05.2024 18:58 | Revista cadrelor didactice nr. 104/2024 | 96 vizualizări
Cu un scop bine definit și cu obiective concrete, excursia tematică este modalitatea eficientă de implicare a elevilor în propria educație. Aceasta îmbracă forme variate, în funcție de scopul urmărit: literar, geografic, istoric, civic, sociocultural etc., drept urmare conduce la dezvoltarea percepției elevului asupra trecutului, dar și a viitorului, în timp ce ia contact cu lumea în care evoluează și conștientizează valoarea a tot ceea ce îl înconjoară, probând zicala că o imagine face cât o mie de cuvinte.
Se știe că distribuirea de roluri elevilor îi va face să devină mai atenți la detaliile obiectivelor vizitate și le va stimula dorința de a descoperi și de a fructifica ceea ce descoperă. De exemplu, unii copii pot fi fotografi, alții jurnaliști sau eseiști, pe când alții pot crea desene după imaginile care i-au impresionat. Orice cadru didactic organizator poate materializa ceea ce s-a obținut în urma excursiei prin expoziții școlare, în publicații, prin întâlniri cu părinții sau în cadrul cercurilor metodice.
Dintr-un alt punct de vedere, excursia poate fi singurul mijloc de contact al unor copii cu alt mediul decât cel în care trăiesc, dacă ne raportăm la contextul socio-familial al acestora. Este adevărat că, uneori, acești copii nu își permit costul unor excursii, dar, prin acte de voluntariat/donații, pot fi și ei incluși. Recunosc faptul că pe ei îmi doresc să îi iau în excursii cel mai mult, pornind de la premisa că, pentru aceștia, descoperirea unui alt univers decât cel familiar înseamnă pur și simplu o educație empirică și intuitivă valoroasă.
În excursia organizată recent în București, cu două clase de a VII-a, la una dintre ele eu fiind dirigintă, am avut ca temă principală literatura și descoperirea spațiului încărcat de poezie în care a evoluat și a creat poetul Tudor Arghezi, prin vizitarea Casei Memoriale de pe strada Mărțișor, stradă ce îi poartă numele casei atât de iubite de scriitor. Printre copii, avem și elevi instituționalizați sau care provin din familii monoparentale.
În prealabil, la clase, am luat contact cu literatura pentru copii a poetului de la Mărțișor ( „Cartea cu jucării” a fost recomandată ca lectură suplimentară în clasa a V-a), iar în fiecare an au de citit cel puțin trei poezii din creația argheziană, în funcție de tematica aleasă (natură, joc, lumea necuvântătoarelor, anotimpuri etc.). Au fost, cum era de așteptat, foarte uimiți să descopere mormântul lui Zdreanță, aflat în proximitatea casei. De asemenea, două eleve au citit inscripțiile de pe cele două morminte ale soților Arghezi, în timp ce un elev a realizat înregistrarea video. Au descoperit apoi, parcurgând spațiul ospitalier al casei, obiecte ale fraților Mitzura și Baruțu, pe care le-au recunoscut din „Cartea cu jucării”. La final, au vizualizat un material de arhivă al TVR care îl prezenta pe scriitor în spațiul de la Mărțișor. Au prins peisajul într-o mulțime de poze, dintre care am selectat și am postat pe pagina site-ului școlii.
Un alt obiectiv a fost vizitarea Muzeului Antipa, care a fost descoperit de elevi cu uimire și încântare. Unii, recunosc, nu auziseră de el sau nu știau ce aveau să vadă acolo. Descoperirea urmelor evoluției planetei, care a trecut prin perioade cum ar fi cea a existenței dinozaurilor, i-a determinat să își dorească o revizitare a acestui spațiu atât de atractiv pentru copii și adulți deopotrivă. Și, ca periplul prin capitală să fie complet pentru dezvoltarea gustului pentru frumos al elevilor noștri, am vizitat și Târgul organizat în proximitatea Muzeului Țăranului (de vizitat data viitoare!) unde au admirat vase din ceramică tradițională, costume populare și multe alte obiecte pe care le-au descris în eseurile de la clasă.
La întoarcere, am verificat experiențele copiilor prin intermediul unui chestionar, astfel încât să fixăm ceea ce au descoperit și să măsurăm gradul de satisfacție al acestora.
Bibliografie
COBZARU, Mihaela Iuliana, Rolul excursiei didactice în formarea atitudinilor elevilor, revista „Edict”, https://edict.ro/rolul-excursiei-didactice-in-formarea-atitudinilor-elevului/.
CUCOȘ, Constantin, Pedagogie, ed. a III-a revăzută și adăugită, Polirom, 2014.
Comentarii (0)
Nu există niciun comentariu
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.