FORMAREA TRǍSǍTURILOR MORALE POZITIVE LA COPII PRIN INTERMEDIUL TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR DE IARNǍ

FORMAREA TRǍSǍTURILOR MORALE POZITIVE LA COPII PRIN INTERMEDIUL
TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR DE IARNǍ

Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decât meseria de
educator, de gradinar de suflete umane, de cǎlauza a celor mai
curate şi mai pline de energie mlǎdite"(D. Almaş).
Sǎ-i învǎţǎm pe copii sǎ preţuiascǎ şi sǎ respecte
obiceiurile şi tradiţiile în care s-au nǎscut, sǎ-i învaţǎm
sǎ iubeascǎ meleagurile natale, portul românesc şi pe români.
Sǎ le sǎdim în suflet aceste elemente definitorii ale
identitǎţii neamului românesc fǎra de care nu am mai putea şti
de unde veni şi cine suntem de fapt noi românii pe acest
pamânt.Sǎ-i ajutǎm pe copii sǎ înţeleagǎ imensitatea
tezaurului nostru folcloric în care arta popularǎ româneascǎ
este o minunatǎ oglindǎ în care se reflectǎ cu cea mai mare
intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul
neamului.
În calitate de educatori suntem obligaţi sǎ facem din
creaţia noastǎ popularǎ o carte de vizitǎ cu care sǎ batem la
porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi
fǎrǎ îndoialǎ oriunde în lume.
În furtunile veacului obiceiurile şi tradiţiile
strǎmoşeşti au rǎmas neclintite pǎstrând valori autentice ale
culturii populare tradiţionale. Copiii se lasǎ îndrumaţi şi pot
fi modelaţi în aşa fel încât pe fondul lor afectiv sǎ se
aşeze elementele cunoaşterii artistice care vor imprima gândirii
lor anumite nuanţe, ce vor îmbogǎţi substanţa viitoarei
activitǎţi individuale şi sociale.
Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment
important din viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe
care le îmbracǎ în aceste împrejurǎri şi terminând cu
cântecele, dansurile şi strigǎturile nelipsite de la aceste
datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea sǎ le cunoascǎ
şi sǎ le adune în manunchi pentru a le dǎrui din nou.
Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor
populare în cadrul activitǎţilor cu preşcolarii reuşim sǎ
înfrumuseţǎm viaţa copiilor, îi ajutam sǎ cunoascǎ
tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa
oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiţii au
dǎinuit peste timp. Prin conţinutul serbǎrilor îi ajutam pe
copii sǎ înţeleagǎ mesajul şi conţinutul acestor obiceiuri
populare, adaptându-le particularitǎţilor de vârsta şi
aptitudinilor artistice individuale.
Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasǎ a
cântecului, dansului, poeziei, poveǎtilor, glumelor, proverbelor,
zicatorilor sistrigǎturilor a unor evenimente tradiţionale -
Crǎciunul, Moş Nicolae, Sfantul Andrei, Boboteaza, etc - copiii
având posibilitatea sǎ cunoascǎ frumusetea şi bogǎţia
folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti,
armonia limbii române.
Textele cântecelor şi poeziilor, a colindelor,
pluguşorului, sorcovii, transmit urǎrile de bine în legaturǎ cu
unele îndeletniciri strǎvechi ale românilor: uratul, semǎnatul,
pǎstoritul.
Cu aceste ocazii copiii îşi îmbogaţesc vocabularul cu
expresii populare, proverbe, zicǎtori, strigǎturi, pǎtrund în
tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare.
La vârsta preşcolarǎ sunt greu de înşeles evenimentele
petrecute de Crǎciun, Boboteazǎ, etc. Noi educatoarele încercǎm
sǎ transmitem din generaţie în generaţie, portul, graiul,
obiceiurile şi datinile aşa cum le-am moştenit de la strǎbuni. O
ocazie eficientǎ de valorificare a tradiţiilor populare şi a
obiceiurilor româneşti o constituie serbǎrile. Ele sunt un izvor
de bucurii şi satisfacţi care creeazǎ copiilor o stare de bunǎ
dispoziţie favorabilǎ atât dezvoltarii psihice, fizice cât şi
estetice.
Copiii trebuie sǎ interpreteze diferite roluri; cântareţ,
dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-şi
sau perfectionându-şi o serie de abilitati artistice.
Serbǎrile au o importanţǎ deosebita în educarea copiilor.
În primul rând prin conţinutul lor, transmit un anumit mesaj,
apoi copiii se pregǎtesc împreunǎ şi depun eforturi susţinute
pentru realizarea unui scop comun, reuşit a serbǎrii.
Astfel, pregǎtirea şi participarea la serbǎri este acţiunea
în care copilul se obişnuieşte sǎ trǎiascǎ în colectiv, sǎ
se debaraseze de timiditate. Serbǎrile aduc luminǎ în sufletul
copiilor, dau aripi
imaginaţiei, creazǎ o atmosferǎ plinǎ de plǎcere, bucurie.
În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor în serbarile
preşcolare am pornit de la ideea cǎ nu exista un alt element
artistic care sǎ poatǎ fi aplicat multilateral în ansamblul
procesului educaţional ca serbǎrile.
Pentru copii ele reprezintǎ o distracţie veselǎ,
placutǎ, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi
mǎnunchiul bucuriei de-a lungul unui şir întreg de repetiţii.
Învatând copiii sǎ desfǎşoare "Serbarea pomului de
iarnǎ" , îi implicǎm în interpretarea unor roluri pe care le
joacǎ cu plǎcere:capra, ursul, sorcova, uratul, colindatul etc.
Prin interpretarea rolurilor şi pregǎtirea decorurilor pentru
diversele "spectacole" urmǎrim atât un efect artistic cât si
pedagogic, cautând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a
cunoaşte şi pǎstra tradiţiile şi obiceiurile strǎmoşeşti.
Pentru a avea o influenţǎ pozitivǎ asupra copilului,
serbǎrile trebuie sǎ fie înţelese de aceştia şi sǎ-l afecteze
psihologic. Sensul unui spectacol va depinde de: calitatea lui, de
folosirea adecvatǎ a costumaţiilor şi decorurilor, de participare
afectivǎ a copilului.
Când bat la porţile sufletului Sfintele Sǎrbǎtori, ne
bucurǎm împreuna cu copiii de neasemuita frumuseţe a datinilor
strǎmoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de zestre
a neamului, tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul şi
costumul popular specific sǎrbǎtorilor. Pentru a realiza o serbare
reusitǎ, care sǎ respecte tradiţiile şi obiceiurile de Crǎciun,
este necesarǎ o adaptare şi prelucrare a repertoriului specific
vârstei preşcolare ce cuprinde în forme tradiţionale poezii şi
cântece specifice Crǎciunului. Costumele populare, ia şi
catrinţa, bracirile şi opincile, camaşa şi iţarii sunt
primenite şi pregǎtite pentru spectacolul mult aşteptat.
Atmosfera de sarbǎtoare din sala de festivitǎţi prin
ornarea şi decorarea cu elemente specifice sǎrbǎtorilor
constituie un alt prilej de bucurie pentru copii, ei descoperind
tradiţiile şi obiceiurile practicate în timpul sǎrbǎtorilor de
iarnǎ, simt şi preţuiesc frumuseţea obiceiurilor şi
tradiţiilor de Crǎciun.
În atmosfera spiritualǎ a Crǎciunului, interpretarea unor
dansuri populare dǎ posibilitatea de a cunoaşte sufletul
ţǎranului român, raritatea portului şi cântecului popular.
Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt
îndrǎgite de copii şi interpretate cu multǎ pasiune aproape la
toate serbǎrile.
Astfel, pentru sarbǎtoarea "Sf. Nicolae, Crǎciunului"
alǎturi de dansuri populare, copiii au mai pregǎtit colinde
specifice, rugaciuni, etc. Cântecele populare întâlnite la toate
serbǎrile antreneazǎ, tonificǎ şi energizeazǎ gândirea,
memoria, atenţia, imaginaţia, creativitatea, spiritul de
disciplinǎ, prietenia.
Dacǎ jocul şi cântecul nu este trǎit, nu poate pune în
rezonanţǎ corzile sufleteşti ale fiinţei umane. Când priviţi o
serbare cu obiceiuri strǎvechi ale românilor, cu cântece şi
dansuri populare, gândiţi-va cǎ priviţi un moment, oglinda şi
sufletul acestui popor ce a considerat pǎstrarea tradiţiei o
datorie şi o onoare.

BIBLIOGRAFIE
Ion Apostol Popescu : “Studiu de folclor si arta populara”
Revista “Invatamantul prescolar” 1-2 2000

Prof. înv.preşcolar Rǎdoi Liana Mihaela
G.P.P.Nr.1 Caracal