Gândirea critică şi învăţarea în biologie.Metoda RAFT

Cadrul de învăţare pentru dezvoltarea gândirii critice începe
cu o fază de evocare (elevii îşi amintesc ceea ce ştiau despre
un anumit subiect, dar şi să anticipeze scopurile unei
investigaţii sau lecturi), urmează apoi faza de realizare a
sensului (elevii integrează ideile din lecţie în propria lor
înţelegere sau schema de gândire logică). Cadrul se încheie cu
reflecţia (elevii reiau ce au învăţat şi îşi dezvoltă
gândirea).
Gândirea critică nu este ceva ce poţi memora sau învăţa
rapid, de la sine. Ea necesită o continuă practică şi aplicare
la lecţii indiferent de disciplină.
Astfel, dacă este foarte important să-i învăţăm pe elevi să
gândească critic, atunci acest lucru trebuie să devină o
practică sistematică în predare (Zelina, 1994).
Învăţarea devine eficientă atunci când elevii folosesc un
repertoriu de strategii de gândire. Utilizând aceste strategii,
în vadrul experienţelor de învăţare, elevii internalizează
procesul învăţării (Palincsar şi Brown, 1989). Utilizarea
principiilor gândirii critice în biologie, favorizează
clarificarea unor noţiuni şi procese, la care elevul participă
activ, fiind încurajat să-şi pună întrebări, să găsească
variante de răspuns şi să aleagă prin argumentare logică
soluţia corectă. Un astfel de mod utilizat în activitatea de
predare-învăţare asigură o diversitate a transmiterii
informaţiilor, adaptată la modul de percepere al elevului.
Metoda RAFT (rol/ audienţa/ formă/ temă) reprezintă o abordare
structurată a scrierii, care induce elevilor o detaşare de propria
persoană şi o concentrare asupra auditoriului, o dezvoltare a
imaginaţiei, precum şi o explorare a unor formate de scriere
variate.
Rolul autorului (rol): autorul poate fi unul celebru, om de
ştiinţă, politician, jurnalist, profesor, un animal sau chiar un
obiect.
Audienţa: publicul poate fi un om cu experienţă, elevi, un
juriu, mass-media, autorităţi locale, sau oricine căruia autorul
doreşte să i se adreseze.
Format: lucrarea poate fi un editorial, o ştire, un articol, un
discurs, o reclamă, o pagină web, o piesă de teatru, etc.
Tema: formularea temei trebuie să fie clară şi să exprime scopul
autorului.
Metoda RAFT este o metodă de gândire critică folosită în mod
special la disciplinele umaniste.
Am încercat însă o adaptare a sa la o lecţie de recapitulare:
Varietatea lumii vii la clasa a IX-a.
Planul lecţiei şi descrierea etapelor de lucru

Titlul: Varietatea lumii vii – lecţie recapitulativă
Clasa: a IX-a
Disciplina: Biologie

Motivaţie: Valoarea acestei teme constă în conştientizarea şi
sistematizarea informaţiilor acumulate despre virusuri, procariote,
protiste şi fungi, dar şi selectarea prin filtrul propriu a
aspectelor de interes general. Pentru elev lecţia dă posibilitatea
de a-şi exprima liber opiniile.

Obiective: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
• să selecteze informaţiile utilizând materiale specifice de
studiu
• să utilizeze terminologia pentru a elabora conceptele din
domeniile biologiei, pentru a elabora lucrări / scrieri de
specialitate
• să argumenteze şi să conştientizeze importanţa
cunoştinţelor acumulate în orele de biologie
Evaluare:
• participarea activă la activitatea de grup
• calitatea, coerenţa şi corectitudinea ştiinţifică a
lucrărilor elaborate
Resurse:
• materiale: manual, Atlas botanic, enciclopedii, coli, internet
• procedurale: brainstorming, lucrul pe grupe, problematizarea,
metoda RAFT, scaunul autorului
• de timp: 120 de minute
Desfăşurarea lecţiei:
(5 minute) Elevii se grupează în 4 ateliere de lucru.
Evocare:
(5 minute)Brainstorming – teme de recapitulare.
Se aleg 4 teme care să vizeze noţiunile de recapitulare. Fiecare
grupă alege o temă de lucru.
Realizarea sensului:
(20 minute) Metoda RAFT.
Cele 4 grupe decid alegerea rolului, auditoriului şi formei în
care să redacteze tema aleasă.
Se desfăşoară activitatea de scriere şi elaborare a temei alese.

Reflecţia:
(20 minute) Scaunul autorului.
Grupele aleg un reprezentant care să prezinte publicului (clasei),
lucrările elaborate.
Lucrările prezentate vor fi analizate şi premiate de auditoriu,
dar şi evaluate de profesor.

Nr. Grupă Rol Auditoriu Forma Tema
1 cercetător studenţi articol Curioasa lume a bacteriilor
2 profesor elevi schemă de lecţie Clasificarea şi importanţa
protistelor
3 medic mass-media informare Bolile produse de bacterii,
protiste,fungi
4 elev elevi articol De ce trebuie să protejăm plantele?

Lecţia face parte dintr-un set de 2 lecţii de recapitulare ce au
rolul de a face legătura între diferite grupe de organisme.
Identificarea prin brainstorming a temelor de discuţie, informează
profesorul asupra interesului elevilor manifestat faţă de
cunoştinţele acumulate. De asemenea, se identifică şi aspectele
pe care elevii doresc să le împărtăşească şi altora sau
despre care vor să afle mai multe şi solicită surse variate de
informare.
Activitatea desfăşurată pe grupe este verificată de profesor,
care aduce clarifică şi încurajează modul de abordare şi de
scriere a temelor alese.
Lectura temelor (Scaunul autorului) a reprezentat momentul lecţiei
în care elevii au simţit importanţa informaţilor cuprinse în
lucrările lor şi varietatea modurilor de scriere.

Concluzii:
• Lecţia a stimulat creativitatea elevilor şi le-a permis o
varietate de moduri de scriere (scrierea nefiind specifică
disciplinei biologie);
• Elevii sunt încurajaţi şi stimulaţi să se documenteze
pentru scrierea temelor şi îşi pun în valoare cunoştinţele
dobândite prin abordarea unor „roluri” potrivite;
• Metoda RAFT poate determina o mai bună inţelegere a
conţinuturilor şi conceptelor, care puse de elevi într-o altă
formă familiară lor, devin mai facile şi atractive în abordarea
la clasă;
• Desfăşurarea lecţiei sub această formă poate fi cronofagă
şi nu se poate aplica la orice tema din biologie.

Opiniile elevilor despre lecţie:

„ Îmi place această formă de activitate, deoarece ne implicăm
toţi şi aflăm informaţii noi, interesante, într-o atmosferă
destinsă. În plus, pe lângă materia acumulată, învăţăm un
nou tip de redactare ce ne va folosi mai târziu. Totodată, ne
place şi faptul că putem juca diferite roluri”.
„ Acest gen de activitate este mult mai practică şi mai
interesantă. M-a ajutat să reţin mai uşor informaţia şi să
aflu şi ceva în plus. Mi-a plăcut şi pentru că m-am putut
implica în redactare. Ora decurge mai lejer şi avem toţi ocazia
să ne implicăm, să recurgem la creativitatea personală, să
facem ceva care să ne capteze atenţia”.
„ Oră foarte eficientă, care te ajută să reţii informaţiile
mai bine. Prea puţin timp de lucru, însă”.
„ Activitatea a fost una nouă şi interesantă. Timpul nu a fost
în favoarea noastră, dar am reuşit să finalizăm ce ne-am
propus. E folositor să experimentăm şi alte metode de predare,
pentru a vedea care este mai utilă”

Bibliografie:
1.Palincsar, A.S., Brown, A.L. (1989). Instruction for
self-regulated reading. In L.B. Resnick and L.E. Klopfer (Eds.),
Toward the thinking curriculum: Current cognitive research (pp.
19-39). Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum
Development.
2.Proiecte didactice pentru promovarea gândirii critice - ALSDGC,
ed. Studium, 2007, România.
3.Văcăreţu, A.S., (2008). Lecţii de matematică pentru
dezvoltarea gândirii critice, ed. Eikon Educational, 2008,
Cluj-Napoca, România.
4.Zelina, M. (1994). Strategie a metody rozvoja asobnosti
dietata.IRIS, Bratislava.