Gândirea laterală în procesul de învățământ

1. Ce este gândirea laterală?
Termenul "gândire laterală" figurează în Oxford English Dictionary, însemnând încercarea de rezolvare a problemelor cu metode neortodoxe sau aparent ilogice. Autorul ne atrage atenţia asupra faptului că în această formulare cuvântul-cheie este cuvântul "aparent". Metodele folosite în rezolvarea problemelor sau în creaţie pot părea "ilogice" numai în termenii logicii normale, dar nu şi în raport cu logica structurilor sistemului, înțeleasă în acest mod, gândirea laterală se deosebește de gândirea "verticală".
Gândirea laterală presupune:
- a vedea şi a interpreta în moduri şi expresii diferite lucruri şi idei care erau văzute şi interpretate în acelaşi fel;
- a restructura vechile tipare, a evada din obişnuit şi a construi noi modele;
- a genera nu numai noi idei, ci şi a declansa conflicte între ideile opuse, între cele vechi şi cele noi;
- a lucra prin salturi, nu prin "paşi mărunţi" ;
- a ajunge la o solutie concretă nouă, interesantă chiar dacă paşii au fost eronaţi;
- a opera nu doar cu elementele relevante, ci şi cu cele irelevante;
- a permite ca elementele spontane ale gândirii să influenţeze gândirea planificată, sistematică sau invers.
2. Gândirea verticală versus gândirea laterală
- Selectivă vs Generativă
- Analitică vs Provocatoare
- Secvențială vs Poate face salturi
- Înaintează doar dacă există o direcție în care să înainteze vs Înaintează pentru a genera o direcție
- Fiecare pas trebuie să fie corect vs Nu e cazul
- Folosește negații pentru a bloca anumite drumuri vs Nu există negații
- Ne concentrăm și eliminăm ceea ce nu este relevant vs Primim cu bucurie intervențiile întâmplătoare
- Categoriile, clasificările și etichetele sunt fixe vs Nu sunt fixe
- Urmează cele mai plauzibile căi vs Căile sunt mai puțin plauzibile

3. Desfășurarea activităților
Am gândit desfășurarea activităților astfel:
a. Am propus elevilor rezolvarea a 3 probleme “altfel”decât cele obișnuite; timp de două săptămâni am introdus zilnic câte o situație problematică, propuse de mine, sau de ei.
b. După această perioadă elevii au fost puși în situația de a rezolva individual câteva astfel de probleme.
c. Am solicitat alte modalități de rezolvare a problemelor la matematică, precum și alte răspunsuri sau întrebări la celelalte discipline.

4. Scopul:
Restructurarea vechilor tipare; influențarea gândirii planificate de elementele spontane ale gândirii laterale.

5. Obiective urmărite:
- Să interpreteze în moduri diferite ideile care presupuneau o singură direcție de rezolvare;
- Să soluționeze unele probleme obișnuite prin metode inovatoare;
- Să utilizeze elementele irelevante în rezolvarea situațiilor problematice în învățare.

6. Probleme lucrate cu elevii la clasă (frontal):

1. Cum poate rezista un om 10 zile fără să doarmă?
2. O fetiță lovește o minge de fotbal la mijlocul terenului. Mingea se deplasează 3 metri, apoi se întoarce la fetiță. Cum este posibil?
3. De ce chinezii mănâncă mai mult orez decât japonezii?

7. Probleme propuse elevilor spre rezolvare (individual):
• Pe un deal, lângă o casă izolată, se află cinci bucăţi de cărbune, un morcov, şi un fular. Nimeni nu le-a pus pe iarbă, şi totuşi, există o explicaţie pentru existenţa lor acolo. Care e aceasta?
• Cum poate un copil să cadă dintr-un bloc cu 20 de etaje şi să supravieţuiască?
• Într-un coş sunt şase ouă. Sunt şase persoane. Fiecare ia câte un ou. Cum se explică faptul că în coş mai este un ou?

8. Rezultatele rezolvării problemelor:
- Nicio problemă rezolvată – 16 elevi
- 1 problemă rezolvată – 10 elevi
- 2 probleme rezolvate – 7 elevi
- 3 probleme rezolvate – 3 elevi
9. Rezultatele copiilor – comparativ – cele două etape:
- Nicio problemă rezolvată – 8 elevi
- 1 problemă rezolvată – 10 elevi
- 2 probleme rezolvate – 12 elevi
- 3 probleme rezolvate – 6 elevi
10. Probleme “altfel” create de elevi:
* Un copil a stat 10 minute sub apă, fără echipamemt. Cum este posibil? (Și-a pus un pahar cu apă pe cap)
* O femeie se plimba pe stradă, când ploua. Nu avea umbrelă, dar nici nu și-a udat părul. Cum este posibil? (Acea femeie era cheală)
* Un băiat lovește mingea. Ea se rostogolește 10 metri și se oprește brusc. Cum e posibil? (O oprește portarul)
* Pisica este trasă de coadă de stăpân. Unde ajunge pisica? (Pe fața stăpânului)
* O lumină de veghe este pusă în priză. Cum de nu luminează, dacă este în priză? (Este oprită)
* De ce România face mai mult sport decât Rusia? (Rusia este mai mare)
11. Feed-back-ul activităților:
Elevii au apreciat activitățile, motivând:
- orele au fost atractive, interesante , amuzante;
- răspunsurile unor colegi i-au surprins;
- deseori unii copii propun spre rezolvare la începutul orei o problemă pe care ei au compus-o sau au găsit-o în diverse cărți/internet;
- unii elevi au spus că ar fi mult mai bine dacă am rezolva mereu astfel de probleme, în defavoarea problemelor din programă (cu metoda grafică, a comparației, mersul invers etc).
12. Concluzii în urma desfășurării activităților:
Am încetat să le impun copiilor rezolvarea problemelor “pas cu pas”, lăsându-le libertatea de a găsi calea pe care ei o consideră cea mai avantajoasă.
Exemplu de astfel de rezolvare (pe care un copil a realizat-o la clasă): Află perimetrul unui dreptunghi cu lățimea de 7 metri, iar lungimea – triplul lățimii.
Rezolea Rezolva
Rezolvarea “clasică”
1. Cât este Lungimea?
7 m x 3 = 21 m
2. Cât este Perimetrul?
7 m x 2 + 21 m x 2 = 14 m + 42 m = 56 m

Rezolvarea “altfel”
Aflu Perimetrul:
7 m x 2 + 7 m x 6 = 14 m + 42 m
= 56 m

Bibliografie:
https://intelligence.sri.ro/gandirea-laterala;
https://iteach.ro/experientedidactice/despre-gandirea-laterala-aplicatii-in-educatie;
http://ro.folj.com/lateral-thinking-puzzles/ probleme – de gandire- laterală;
Chelea, Daniela. Gândirea laterală în accepțiunea lui Edward de Bono. www.didactic.ro.