"Idealul educațional"

IDEALUL EDUCAŢIONAL
Prof.preșc.Rîşnoveanu Nicoleta
Art. 2, alin. 3 din Legea Educaţiei Naţionale prevede că:
,,Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui
sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în
societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa
muncii.'' În raport cu idealul se stabilesc scopuri. Acestea sunt
paşi spre ideal, sunt laturi ale idealului. Scopul educaţional are
caracter oarecare relativ, subiectiv şi parţial.
Scopul educaţional este o perspectivă mai mult sau mai puţin
apropiată, coerentă, ce se finalizează într-o formă şi
într-un timp bine determinate. Ca dascal încerc pe cat posibil sa
corespund acestui ideal educational. La ciclul prescolar nu e deloc
usor, deoarece rezultatele nu apar imediat, ele se vad treptat si
dupa un timp bine definit. Din experienta pot sa remarc ca e mai
usor sa lucrezi cu copii la ciclul primar. Aici ai satisfacţii mai
mari, rezultate imediate, evaluarea poate fi orala, scrisa, cu itemi
de raspuns cu mai multe variante etc. Metodele de predare-evaluare
pot fi mai multe cantitativ, cu prescolarii nu poţi aplica orice
metoda. În funcţie de particularitaţile grupei alegem strategiile
de predare –învăţare-evaluare. Feedbackul la preşcolari e
diferit de şcolarii mici. La preşcolari se fac aprecieri verbale
mai multe, se acorda recompense care constau in buline, alte
simboluri. La ciclul primar se acorda calificative. Şcolarii pot
comunica şi se ajuta mai uşor între ei , dar şi cu familia. Eu
personal în legatura cu ceea ce studiam eu şi ceea ce se studiază
ei acum am evoluat mult spre exemplu la limba romana sau educarea
limbajului, la gradiniţă. O poveste poate fi desfăşurata la
activitate prin mai multe metode. Pe vremea mea ca metode am
reţinut :povestirea educatoarei, lectura educatoarei şi diafilmul.
Astăzi au apărut diverse modalităţi-filmele ppt, casetele audio,
cd-urile, dmatizările cu costumaţii, care erau şi înainte,
teatru pentru copii cu poveşti îndrăgite de ei, puzzlurile cu
imagini din poveşti, cărţi cartonate cu poveşti, planşe cu
poveşti de la diferite edituri, desenele animate, tv-ul,
calculatorul, diferite metode moderne. Am aplicat ca metoda explozia
stelară şi bula dublă, dramatizările care plac copiilor. Prin
metoda explozia stelara copiii au raspuns la cele 5 intrebari şi au
lucrat în echipă, f iind evaluaţi continuu. La fel si la alte
discipline. Copii învaţă cifrele cu planşe, cu beţişoare, cu
cifre magnetice pe tabliţe, cu fişe individuale, pe caiete tip, pe
filmuleţe, prin cântece, prin diverse jocuri şi numărători
ritmate, prin ghicitori. Deosebirea dintre disciplinele din trecut
si cea prezenta este ff.vizibilă. Astăzi copiii au acces la
diverse mijloace de informare şi comunicare. Acest lucru are
avantaje , dar şi dezavantaje. Copii folosesc prea mult
calculatorul şi nu ştiu bine socotitul şi cititul. Lectura
dispare şi citesc doar forţaţi. Utilizarea excesivă a
calculatorului dăunează ochilor. Ei văd prea multă violenţă
şi sunt prezentate modele care nu sunt valori .Sunt rasfăţaţi
şi li se oferă totul. Noi am trait şi fără celular, calculator
,dar acum vremurile sunt continuu în schimbare. În concluzie
trebuie să avem grijă de copiii nostril, ei vor fi viitorul. Noi
dascăli trebuie sa fim un model pentru ei şi să le transmitem
dragostea de ţară, respectul faţă de muncă şi batrâni,
încrederea într-o viaţă mai bună. Şi nu în ultimul rănd că
cine învăţă, învaţă pentru el şi că ,,cine are carte are
parte”. Antrenarea copiilor in povestiri create de ei, în
povestiri scurte, după un început dat, dupa un obiect, o jucarie,
un sir de ilustratii, ofera mari posibilitati de exprimare libera a
copiilor. Educatia limbajului are loc sub influenţa mediului şi
în gradiniţa prin activitaţile incluse în programa. Luând în
discuţie problema operei literare din perspectiva teoriei
fenomenologice a artei, aceasta include nu numai textul care se
ofera lecturii, cu alte cuvinte , textul actualizat , ci si, în
egala masura, acţiunile implicite la care raspunde textul
actualizat, ci şi, în egală măsură, acţiunile implicite la
care răspunde textul. Roman Ingarden (1978) confruntă structura
textului cu direcţiile în care acesta poate fi unghiul
cititorului.
Textul poate fi privit ca ofertă din mai multe puncte de vedere,
text pe care cititorul îl poate aduce într-o anumită direcţie.
Ceea ce devine actal în textul litera este acţiunea de
concretizare. Dacă această acţiune cade sub incidenţa lecturii,
atunci opera literară dobândeşte doi poli unul artistic şi
celălalt estetic. Polul artistic se referă la opera creată de
autor, polul estetic se referă la realizarea împlinită de
cititor. Opera literară trebuie să conţină aceşti 2 poli
artistic şi estetic pentru a contribui la dezvoltarea
personalităţii umane.
Copilul se naşte curios din lume, nerăbdător de a se orienta în
ea. Literatura îi satisface această pornire, îl incântă ; ca
să fie opere de artă, scrierile pentru copii trebuie să
intereseze şi pe oamenii maturi şi instruiţi.
“A ieşi din lectură cu stimă sporită pentru om , acesta este
secretul marilor literaturi pentru tineret “George Călinescu
Bibliografie -Maria Bizdună -Alexandrina Neagu
Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari Coordonator Vasile
Molan, Ed. ProGnosis